Programul nostru de master oferă posibilitatea studierii istoriei și arheologiei civilizațiilor preistorice, orientale și clasice la un nivel avansat și în același timp oferă cursuri care permit studenților să își perfecționeze tehnicile de lucru în analiza surselor arheologice, literare sau iconografice.
Printr-o abordare pluridisciplinară și modernă, sunt discutate probleme generale precum Spaţii urbane şi fotificaţii în spaţiul mediteranean, Preistoria în Sud-Estul Europei, Arheologia și antropologia alimentară a societăților pre și protoistorice, sau studii de caz dedicate unor teme specifice variatelor epoci preistorice (Bunuri simbolice în preistorie; Arheologia și antropologia alimentară a societăților pre și protoistorice) sau antice (Coloniile vest-pontice; Familia romană în epoca clasică; Magia în civilizația egipteană antică).
Principale avantaje ale programului:
Ø Oportunitatea de a studia în unul dintre cele mai mari departamente de istorie antică și arheologie din mediul universitar românesc, cu o varietate de specializări care îmbrățișează tematici de la arheologia preistorică la cea clasică și medievală, de la egiptologie la elenistică, de la istoria romană la cea orientală.
Ø Șansa de a fi student în Universitatea bucureșteană, cu acces direct la mediul cultural și științific al capitalei, cu institutele de cercetări, muzeele, teatrele, bibliotecile sau galeriile de artă care fac din București cel mai complex centru intelectual al țării.
Ø Posibilitatea de a lucra și de a începe o carieră în domeniul arheologiei pe unele dintre cele mai cunoscute situri: Histria, Gumelnița, Adamclisi, Capidava, Cârlomănești.
Ø Contacte permanente cu mediul academic internațional, inclusiv prin stagii Erasmus în Germania, Franța, Italia, Turcia, Polonia etc.
Pregătirea include o dimensiune comparativă importantă, pornind de la accentul pus pe problematica contactelor culturale, a interacţiunilor dintre culturi şi societăţi; analiza mecanismelor de aculturaţie şi a manifestărilor este dublată de o atenţie specială acordată reflectării ideologice şi politice ale acestor fenomene în cadrul societăţilor şi corpurilor instituţionale luate în considerare. Comparaţia sincronică, între fenomene culturale care evoluează în spaţii diferite (Ideologia puterii în societăţile antice; Relaţii economice în Marea Mediterană şi Marea Neagră în epoca romană) şi diacronică (Arta şi iconografie în Imperiul Roman; Dobrogea romană) permite nu numai studierea unei varietăți de contexte și fenomene culturale ale preistoriei și antichității, ci și deprinderea unor concepte și instrumente de analiză rafinate.
Programul exprimă perspectiva antropologică pe care o are astăzi în lume studiul civilizațiilor timpurii. Studenții vor intra progresiv în acest domeniu, pornind de la studiul surselor și metodelor (Tipologia și utilizarea surselor în studiul preistoriei și antichității; Antropologie, arheologie și istorie. Teorie și metodă) și vor avansa spre cursuri aplicate, în care aceste metode sunt demonstrate și utilizate cu ajutorul profesorilor (Elitele în societăţile tradiţionale; Familia romană în epoca clasică).
Prin aria amplă a subiectelor abordate, programul este esențial pentru cei interesați într-o carieră în domeniu, este poarta de intrare către un doctorat și condiția accesului la o carieră fie ca cercetători ai antichității afiliați mediului academic, fie ca arheologi, fie în calitate de muzeologi sau administratori ai patrimoniului arheologic și istoric.
Liviu Iancu, doctorand
« Istoria antică m-a fascinat de mic pentru că în povestirile despre marii oameni ai antichității, filosofi, generali, artiști, dar și simpli soldați sau cetățeni, am regăsit întotdeauna cele mai frumoase pilde de virtute. De aici a început totul. În facultate l-am descoperit pe istoricul antic Thucydides care, prin înaltele standarde de obiectivitate și acribie, dar mai ales prin analiza minuțioasă și sclipitoare a vieții politice din Grecia clasică, mi-a pecetluit practic soarta: atât profesia mea, cât și domeniul de studiu, au fost stabilite încă din anul întâi. La scurtă vreme după aceea, pe lângă istoria Greciei antice, am descoperit cea de-a doua mare pasiune: arheologia. Mai întâi au fost cele două campanii de neuitat din necropola preistorică de la Câmpina, din timpul practicii obligatorii. Mai apoi, în timpul masteratului, a apărut şi cetatea Histria, acest neasemuit colț de Grecie de pe teritoriul României, situl meu de suflet. A reconstitui cum trăiau oamenii cu mii de oameni în urmă, pornind de la vestigii ale universului material aparent inutilizabile, este probabil una dintre cele mai fascinante activități care îi pot fi date cuiva într-o viață de om. Fără îndoială că nu aș mai putea trăi fără istoria antică și fără arheologie. Ele sunt disciplinele care mă fac întotdeauna mai bun, mai drept, mai răbdător și care îmi oferă mereu prilejul să reflectez asupra a ceea ce este omul. De fiecare dată, invariabil, ajung la concluzia lui Sophokles: „Nenumărate sunt minunile pe lume, dar dintre toate cea mai mare este omul.” »
Luciana-Florentina Ghindă, doctorand
«Fascinația pentru civilizațiile antice și curiozitatea necontenită m-au purtat spre studiul antichității, al arheologiei și în prezent al etnoarheologiei. Parcursul academic urmat la Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei din cadrul Facultății de Istorie, implicarea și dinamismul profesorilor m-au motivat și ajutat la consolidarea cunoștințelor în această privință. Arheologia este o disciplină interdisciplinară și indispensabilă astăzi pentru restaurarea și reconstituirea trecutului. Să poți „atinge” trecutul cu propriile mâini, reprezintă pentru mine una dintre cele mai deosebite trăiri. »
Diana Pavel (absolvent 2017)
“Încă dinainte de a fi studentă a acestei facultăți, de mult timp fusesem atrasă de lumea arheologiei, o lume care mi se părea, mai presus de toate, una a descoperirilor colosale, a ideilor, a imaginației și a reconstituirii unui trecut glorios, ale cărui piese de joc își dezvăluie în continuare misterele în fața „spectatorului”. Pe parcursul studiului din cadrul acestei facultăți, această pasiune s-a transformat în specializare, în acest moment fiind unul dintre studenții înscriși ai programului de master intitulat Interfețe Culturale în Preistorie și Antichitate. Cursurile teoretice urmate de-a lungul anilor în domeniul arheologiei și antichității mi-au permis acumularea de cunoștințe necesare pentru a înțelege mai bine mecanismele lumii antice, cât și trăsăturile arheologiei ca știință, iar în același timp m-au determinat să fiu permanent curioasă, întrebătoare, puțin mai sceptică și dornică de a afla mai multe. De cealaltă parte, participarea prin intermediul proiectelor facultății în cadrul săpăturilor efectuate pe situri arheologice importante m-a ajutat să înțeleg cu adevărat în ce constă meseria de arheolog, punând în practică ce am învățat în clasele teoretice, în timp ce voluntariatele din cadrul Muzeului Național de Istorie mi-au extins și mai mult orizonturile și perspectivele de viitor. “
Dr. Augustina Cojocaru, cercetător
“ Preocupările mele în studiul antichității la Departamentul de Istorie antică, Arheologie si Istoria artei au vizat societățile mesopotamiene antice (teritoriul Iraqului de azi) și teme legate de regalitate si relațiile de putere în aceste societăți. M-a fascinat cu precădere istoria, literatura și cultura Imperiului Asirian, cu inscripțiile regale și reliefurile palatelor regilor asirieni, care impresionează vizitatorul modern al British Museum și al Luvrului. Curiozitatea m-a determinat să învăț limba acestor scrieri – acadiana – și a semnelor cuneiforme în care au fost redactate. Dincolo de fascinație, natura studiului acestor societăți antice, cu textele si reprezentările vizuale pe care le-au produs, m-a învățat să relaționez cu concepte și forme de organizare socială și politică diferite, ca de altfel și cu mecanismele de construcție a conceptelor din sfera relațiilor de putere. Lucrul cu sursele antice și exercițiul de a le așeza în locul și rolul pe care le-au avut în viziunea creatorilor lor antici, mi-au înlesnit, la rândul lor, o mai bună înțelegere a relaționărilor din actualul context cultural, social și politic, într-o manieră critică.”