Decont RATB (la secretariat)

Abonamentele RATB se vor deconta doar pentru studentii/masteranzii/doctoranzii de la buget in anul universitar 2017-2018 pana in 26 de ani.

Abonamentele vor fi decontate doar dac? num?rul cardului (inscrip?ionat în dreapta sus pe card) este lizibil. V? rug?m s? NU confunda?i num?rul care se afl? deasupra numelui titularului de card – care este o parte a CNP-ului – cu num?rul cardului, care apare pe bonul fiscal.

        La decontare trebuie s? prezenta?i doar bonul fiscal in original ?i copia cardului de c?l?torie.

In Memoriam Regele Mihai I al Romaniei

In Memoriam Regele Mihai I al României

Mihai, fiul Regelui Carol al II-lea ?i al Reginei Elena (n. principes? a Greciei), s-a n?scut la Castelul Foi?or pe 25 octombrie 1921. Numele de Mihai a fost ales dup? cel al legendarului voievod Mihai Viteazul, simbolizând ideea de unitate într-un context care urma realiz?rii unirii de la 1918 ?i a recunoa?terii acesteia în cadrul Conferin?ei de pace de la Paris. Na?terea nepotului Regelui Ferdinand aducea cu sine înt?rirea dinastiei române prin asigurarea continuit??ii sale.
Înc? de la na?tere destinul este legat de cel al patriei, iar primul ceremonial, cel al botezului Principelui Mihai, a fost s?vâr?it în sacralitatea S?lii Tronului, semnifica?ia fiind suprem?. Adeseori regalit??ile s-au întrebat dac? este o binecuvântare sângele regal, “Is Royal Blood a Blessing?”, a?a cum î?i intitulase Regina Maria un articol publicat în presa vremii, cu referire la experien?ele familiei regale române. De formarea Principelui Mihai s-au îngrijit în prima perioad? mama sa Principesa Elena ?i bunica Regina Maria, iar dup? 1930 educa?ia s-a aflat sub îndrumarea direct? a tat?lui, Regele Carol II, care crease un model de ?coal? palatin?. Lec?iile de matematic? ?i fizic?, chimie, român?, geografie, sociologie, religie sau cele de drept sau istorie se constituiau datorit? profesorilor în modele de structurare a gândirii. Sintezele privitoare la istoria familiei regale aveau menirea lor special? în instruc?ia mo?tenitorului Tronului. Pe lâng? programa ?colar? ?i ideile pedagogice ale Regelui Carol II, Principesa-Mam? Elena a continuat s? fie un model uman pe care Mihai avea s?-l urmeze. Regele Mihai a avut drept monarh inspira?ional pe fondatorul Dinastiei României, Regele Carol I, dar ?i pe Regele Pavlos al Greciei, unchiul pe linie matern?. Despre Regele Carol I, Mihai înv??ase la lec?iile de istorie, a?a cum arat? documentele ?colare, suveranul model fiind descris în detaliu, avea “o inteligen?? ascu?it?, rece ?i calculat?, poseda un dezvoltat sim? al realit??ilor politice, al datoriei ?i onoarei, era foarte econom, un bun gospodar, era profund religios, având o fire aleas?, devotat? ??rii sale pentru care a fost un adev?rat ctitor”.
Ceremoniile ?i evenimentele regale au atras aten?ia publicului, în mod special odat? cu extinderea mijloacelor moderne de mediatizare. Dar ?i pân? atunci presa scris?, ziarele, revistele, prin intermediul articolelor înso?ite mai întîi de gravuri, desene, apoi fotografii, toate au r?spândit mesajul Coroanei române, popularizând imaginea monarhului ?i a îndatoririlor fa?? de patrie. În cazul Regelui Mihai acest lucru a fost cunoscut datorit? celor dou? domnii, cea a regelui-copil ?i cea a tân?rului monarh. În septembrie 1940, Mihai I se urcase pe tron pentru a doua oar?, într-un context politic intern ?i geopolitic interna?ional tumultos.
Regalitatea s-a dovedit a fi un motor al ac?iunilor în cadrul unor mari evenimente cu caracter regional, european sau interna?ional, a?a cum a fost r?zboiul de independen??, marele r?zboi ?i unirea din 1918, determinând fapte care au schimbat cursul istoriei. O asemenea conjunctur? pentru România a fost ?i decizia Regelui Mihai de trecere de partea Alia?ilor prin actul de la 23 august 1944, demonstrând relevan?a institu?iei monarhice prin salvarea ??rii de la catastrof? ?i scurtarea celui de-al doilea r?zboi mondial cu cel pu?in ?ase luni. În România s-a revenit în acel context favorabil la Constitu?ia democrat? din 1923.
Greva regal? declarat? de Regele Mihai în august 1945 fa?? de guvernul dr. Petru Groza, este un caz inedit în istoria regalit??ii europene, prin refuzul de a semna acte, documente oficiale, protestând fa?? de comunizarea ??rii. Demersul a fost sortit e?ecului, România îndreptându-se spre sovietizarea treptat? culminând cu lovitura de stat comunist? de la 30 decembrie 1947 care avea drept paravan un act de abdicare impus prin for??.
Exilul Suveranului ?i al familiei regale române se integreaz? evenimentelor complexe derulate dup? sfâr?itul celui de-al doilea r?zboi mondial în partea de sud-est a Europei. Exilul regal este parte a exilului românesc, reprezentând România în noua configura?ie geopolitic? denumit? statele captive în timpul R?zboiului Rece, ??rile care se aflau într-un regim comunist ?i în sfera domina?iei U.R.S.S.
Vizitele Regelui din prim?vara lui 1948 la Londra sau Washington au dorit s? arate opiniei publice interna?ionale adev?rul despre contextul abdic?rii sale for?ate. Declara?iile din exil ale Regelui s-au constituit în principale mijloace de comunicare cu compatrio?ii. În plus au avut o simbolistic? aparte fiind legate de s?rb?tori fundamentale ale României democrate, ziua de 10 mai, de Cr?ciun ?i de Anul Nou, mesaje aidoma discursurilor de alt?dat?, sau cu ocazia unor evenimente importante, cum erau cele legate de unirea de la 1918. Acestea arat? ce fel de ceremonii ?i tradi?ii au supravie?uit în exil, ele reflectând modul în care Regele ?i familia sa a r?mas în leg?tur? cu ?ara prin intermediul mass mediei interna?ionale occidentale, a Comitetului Na?ional Român, al emigra?iei române.
Pe 10 iunie 1948 Regele s-a c?s?torit la Atena cu Principesa Ana de Bourbon-Parma, noua sa familie aflându-se constant supravegheat? de serviciile secrete comuniste. Perioada R?zboiului Rece a însemnat intensificarea activit??ii exilului românesc, când Regele Mihai a constatat existen?a unor fac?iuni, care au dus ?i la divizarea Comitetului Na?ional Român, la schimbarea componen?ei, existând discu?ii cu privire la înnoirea elitelor sau demisii.
Câteva exemplific?ri din însemn?rile, notele sau rapoartele securit??ii din arhiva CNSAS despre monarhul României, cuprinse în dosarul Regelui Mihai I, poart? registrul specific al limbajului regimului comunist dominat de exager?ri, deform?ri, iar alteori se rezum? la consemnarea strict? de evenimente ?i întrevederi. Regele era numit de c?tre securitatea comunist? Mihai de Hohenzollern, primind ?i numele de cod Rex, Leon sau Str?inul.
Dup? c?derea comunismul, dorin?a Regelui ?i a familiei sale de a reveni în ?ar? de Pa?te 1990 s-a n?ruit rapid, vizele fiind anulate, c?l?toria fiind considerat? inoportun?, autorit??ile de la Bucure?ti temându-se de puterea de simbol a regelui ?i de faptul c? acesta înc? putea fi considerat ?eful al statului, pân? la adoptarea altei constitu?ii. Prima vizit? a regelui Mihai în România a fost îns? de Cr?ciun, în 1990, r?mânând un moment de referin?? în istoria recent? prin metodele folosite de autorit??i, similare cu cele ale securit??ii ceau?iste, Regele fiind expulzat din ?ar?, fiind întors din drumul s?u c?tre Curtea de Arge?, pentru a se reculege la mormintele familiei.
Dup? adoptarea Constitu?iei republicane în decembrie 1991, autorit??ile i-au permis Regelui Mihai o vizit? de Pa?te 1992. C?l?toria Regelui a devenit una istoric? ?i a r?mas în memoria istoriei recente a României prin recunoa?terea puterii de simbol a monarhului român, al eforturilor exilului pentru libertate ?i eliberarea ??rii de comunism. Alte vizite i-au fost interzise Regelui pân? în februarie 1997 când noile autorit??i sub egida Conven?iei Democrate i-au restituit drepturile asupra cet??eniei.
De?i a vizitat periodic România dup? 1997, sprijinind demersurile României pentru aderarea la NATO sau UE, monarhul a decis s? tr?iasc? pân? în ultima sa clip? în Elve?ia. Prin aceast? alegere monarhul a în?eles c? exilul Coroanei nu s-a încheiat.

dr Diana Mandache
autorul c?r?ii Exilul Regelui (Curtea Veche Publishing, 2016)
***

Adresa plata online

În vederea îmbun?t??irii activit??ii de încasare a taxelor pentru studii universitare de licen??, master sau doctorat – anul universitar 2017-2018 – pentru studen?ii facult??ilor din cadrul UB ?i a cre?terii calit??ilor serviciilor oferite c?tre studen?i, la nivelul Universit??ii s-a creat oportuntiatea efectu?rii de tranzac?ii cu carduri.

NOTA EXPLICATIVA REFERITOARE LA BURSELE SOCIALE SI DE MERIT

În anul universitar 2017-2018, Facult??ii de Istorie i-a fost alocat pentru bursele sociale ?i de merit un fond în valoare de 165.086 ron.

Potrivit Metodologiei de acordare a burselor, aprobat? de Senatul UB la 28.09.2017, art.37.2, 30% din fondul indicat s-au alocat burselor sociale, însumând 49.770 ron.

Diferen?a de 115.316 ron a revenit burselor de merit.

Criteriul de alocare a burselor de merit la Licen?? I, II ?i III a fost calculul procentual în func?ie de num?rul de studen?i.

Criteriul de alocare a burselor de merit la Master I ?i II pe domenii a fost num?rul masteranzilor înmatricula?i, dup? cum urmeaz?:

·       1-10 masteranzi – 1 burs?

·       11-20 masteranzi – 2 burse

·       21-25 masteranzi – 3 burse

·       26-30 masteranzi – 4 burse

·       Peste 31 masteranzi – 5 burse

Valoarea burselor este:

·       Burs? social?: 630 ron/lun?

·       Burs? de merit I: 735 ron/lun? pentru Licen?? I, Master I

·       Burs? de merit II: 840 ron/lun? pentru Licen?? II ?i III, Master II

Condi?ii pentru acordarea burselor:

·       Cerere individual? (cf. Art. 7 din Metodologia indicat?)

·       Dosar cu documente justificative pentru bursa social?

·       Statut de integralist – pentru bursa de merit

·       Statut de promovat prin credite – pentru bursa social?

·       Rezultatul ob?inut la examenul de burs? – pentru bursa de merit Master II

Criterii de departajare pentru bursa de merit Master I în caz de medii egale:

·       Media general? a anilor de studiu

·       Media anului III de studiu

Criterii de departajare pentru bursa de merit Master II în caz de rezultate identice la examen:

·       Media anului I master

·       Media de admitere la master

In memoriam Zoe Petre (1940-2017) – Intrunire comemorativa

Departamentul de Istorie Antic?, Arheologie ?i Istoria Artei (DIAAIA) în colaborare cu Centrul de Istorie Comparat? a Societ??ilor Antice (CICSA) anun?? adunarea comemorativ?:

In memoriam Zoe Petre (1940-2017).

Întrunirea va avea loc joi, 9 noiembrie 2017, la ora 17.00, în Amfiteatrul „V. Pârvan” al Facult??ii de Istorie, Universitatea din Bucure?ti.

Particip?:
Acad. prof. dr. R?zvan Theodorescu (Academia Român?), Prof. univ. dr. Gheorghe-Vlad Nistor (Universitatea din Bucure?ti) ?i Arheolog dr. Alexandru Niculescu (Institutul de Arheologie „V. Pârvan”).

To?i cei care doresc s? aduc? un omagiu doamnei Zoe Petre sunt a?tepta?i al?turi de noi.

Sursa web: https://cicsaunibuc.wordpress.com/2017/11/05/in-memoriam-zoe-petre-9-noiembrie-2017/