Memorie institutionala

Mihai Retegan

17.08.1950 – 05.11.2021

În seara zilei de 5 noiembrie 2021, a murit profesorul de istorie contemporană românească Mihai Retegan, un important specialist al acestui domeniu. Mulți dintre noi l-am cunoscut în calitate de coleg în cadrul Departamentului de Istoria Românilor și a Sud Estului European, pe care l-a condus în perioada 2012-2015. Încă și mai mulți, în calitate de actuali și foști studenți, au avut șansa de a îi asculta prelegerile, descoperind deopotrivă un profesor exigent, dar plin de entuziasm și voie bună. După absolvirea facultății, în 1974, și-a început activitatea ca cercetător științific la „Institutul de istorie militară”, iar din 1995 a devenit cadru didactic în cadrul Facultății de Istorie. Domeniile de cercetare au fost legate de: Istoria Românilor după Primul Război Mondial până la prăbușirea comunismului (politica externă, al doilea război mondial, regimul comunist, crizele comunismului și efectele asupra României, relațiile României cu Marea Britanie în cel de-al doilea război mondial).

Mihai Retegan a fost licențiat al Facultății de Istorie, Universitatea din București (1970-1974), și doctor în istorie (1993). Contribuția sa la cunoașterea istorică a fost recunoscută prin conferirea unui număr important de premii, ordine și medalii: premiul Academiei Române pentru istorie contemporană (1985); premiul Comisiei Române de Istorie Militară, pentru activitatea științifică (1996); premiul Comisiei Române de Istorie Militară, pentru volumul Armata română în anii celui de-al Doilea Război Mondial (1997); premiul Fundației Magazin istoric, pentru volumul 1968 din primăvară până în toamnă (1999); premiul Fundației Magazin istoric, pentru volumul SSI-SOE, jurnal politic, 1941-1944 (2008); Medalia 50 de ani de la Revoluția ungară, conferită de președintele Ungariei (2006); Ordinul de Onoare, conferit de președintele Republicii Moldova (2010). Profesor Doctor Honoris Causa al Universității „Ovidius” din Constanța (iunie 2011).

Dintre publicațiile sale, amintim: Istoria militară a poporului român, vol. VI, 1989 (coautor); România în anii celui de-al doilea război mondial, vol. I-III, 1989 (coautor); 23 August 1944. Documente, vol. I-IV, 1984 – 1985 (coautor); 1918, făurirea României Mari, 1993 (coautor); Transilvania în evoluţia relaţiilor româno-ungare. O nouă abordare, (coautor) 1993 (şi ediţie în limba engleză); Armata română în al doilea război mondial, 1995 (coautor); România în război, 1941 – 1945. Un destin în istorie (coautor), 1995;  Explozia. Percepţii române, iugoslave şi sovietice asupra evenimentelor din Polonia şi Ungaria (coautor), 1996; 1956. Explozia (coautor), 1996; În balanţa forţelor. Alianţe militare româneşti interbelice, 1997; 1968. din primăvară până în toamnă, 1998 (şi ediţii în limbile engleză şi cehă). Eliberararea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, 22 iunie – 26 iulie 1941 (coautor), 1999; 1968. In the Shadow of the Prague Spring, 2000; 1968. Ve stinu Prazskeho iara. Crta k rumunske zahranicni politice, Praha, Argo, 2002; 1989. Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, 2000 (coautor); Război şi societate, 1941 – 1945, vol. I, 1999, (coautor); Istoria Românilor, manual pentru clasa a XII, (coordonator și autor), 2000; Război şi societate: România 1941-1945. de la Prut în Crimeea (22 iunie-8 noiembrie 1941) (coautor), 2000; Război politic în blocul comunist. Relaţii româno-sovietice în anii şaizeci, vol. I-II, 2002-2004; Istoria Românilor, vol. VIII, IX, 2003, 2008 (coautor); Structuri politice în Europa Centrală şi de Sud-Est, vol. I-II, (coautor); Regimul comunist din România. O cronologie politică, 2004 (coautor); SSI – SOE Jurnal politic, 1941 – 1944, 2007 (coautor); Povestea unei trădări, 2010; International Relations. Approaches and Studies, 2014 (ed.); 1968 din primăvară până în toamnă. Schiță de politică externă și politică militară românească, ediția a II, revăzută și adăugită, 2014; Ambasadorii Maiestății Sale în România, 1964-1970, 2017.

Alexandru Barnea (1944-2020)