Biblioteca

Istoric

Biblioteca de Istorie face parte din reţeaua celor 15 biblioteci filiale specializate care funcţionează pe lângă facultăţile Universităţii din Bucureşti, integrate organizatoric şi profesional în complexul BCU „Carol I”.

Începuturile acestei biblioteci îşi au originea în bibliotecile de seminar apărute în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Odată cu înfiinţarea, în 1907, a Bibliotecii Facultăţii de Filosofie şi Litere, se trece la reorganizarea acestora, astfel încât din 1927 bibliotecile de seminar vor funcţiona în săli proprii, în condiţii de autonomie. În anul 1949 ia fiinţă Biblioteca de Istorie, ca bibliotecă de secţie a Facultăţii de Istorie şi Geografie, prin comasarea fondurilor de cărţi şi periodice ale bibliotecilor seminariilor de istorie universală, istorie antică, istoria slavilor, bizantinologie şi istoria artelor, ale fostei Facultăţi de Filosofie şi Litere. În anul 1950, devine bibliotecă de facultate, odată cu înfiinţarea Facultăţii de Istorie, ca urmare a separării Facultăţii de Istorie – Geografie în două structuri independente. În acelaşi an se îmbogăţeşte cu fondul de publicaţii ale Bibliotecii fostului Institut de Arhivistică, Biblioteconomie si Muzeografie. În anul 1975, odată cu integrarea celor trei institute de cercetare de profil – Institutul de Arheologie, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul de Studii Sud-Est Europene – în cadrul Universităţii, bibliotecile acestora devin secţii ale Bibliotecii de Istorie. Unificarea, în 1977, a Facultăţii de Istorie cu Facultatea de Filosofie determină şi comasarea celor două biblioteci, fondurile ramânând însă separate. Biblioteca funcţionează sub denumirea de Biblioteca de Istorie şi Filosofie, incluzând în structura sa şi bibliotecile institutelor de Filosofie, Sociologie şi Logică.

Devenită, astfel, cea mai mare filială din complexul BCU „Carol I”, funcţionează în această structură până în anul 1990, când îşi reia activitatea de sine stătătoare, iar bibliotecile institutelor de cercetare menţionate revin sub egida Academiei Române. Un merit deosebit în organizarea şi dezvoltarea bibliotecii de astăzi l-au avut iluştrii istorici şi profesori V. Pârvan, N. Iorga, P. P. Panaitescu, S. Lambrino, D. Russo, V. Papacostea, A. Sacerdoţeanu, Gh. Ştefan, D. M. Pippidi. În completarea colecţiilor de documente o acţiune importantă a constituit-o achiziţionarea integrală a bibliotecilor de specialitate ale unor profesori şi cercetători renumiţi: P. P. Panaitescu, I. Andrieşescu, N. Bănescu. Biblioteca de Istorie funcţionează în acest spaţiu din anul 1971, când a fost dat în folosinţă localul Facultăţii de Istorie, în aripa reconstruită a Universităţii.

Utilizatorii au la dispoziţie o sală de lectură pentru cărţi (cu 88 de locuri) în care documentele sunt grupate pe domenii şi o sală de lectură pentru publicaţii seriale (cu 30 de locuri). Ambele funcţionează pe principiul accesului direct la documente şi, împreună, deţin circa 7.033 volume. Centrul de împrumut asigură împrumutul de publicaţii (cărţi) la domiciliu pentru studenţii şi cadrele didactice ale Facultăţii de Istorie. În anul 2004 cele două săli de lectură au fost reorganizate şi complet modernizate, iar întreaga colecţie de documente aflată în depozite a fost transferată şi amplasată în noile spaţii, special amenajate, la parterul clădirii.

Colecții

Biblioteca de Istorie face parte din reţeaua celor 15 biblioteci filiale specializate care funcţionează pe lângă facultăţile Universităţii din Bucureşti, integrate organizatoric şi profesional în complexul BCU „Carol I”.

Începuturile acestei biblioteci îşi au originea în bibliotecile de seminar apărute în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Odată cu înfiinţarea, în 1907, a Bibliotecii Facultăţii de Filosofie şi Litere, se trece la reorganizarea acestora, astfel încât din 1927 bibliotecile de seminar vor funcţiona în săli proprii, în condiţii de autonomie. În anul 1949 ia fiinţă Biblioteca de Istorie, ca bibliotecă de secţie a Facultăţii de Istorie şi Geografie, prin comasarea fondurilor de cărţi şi periodice ale bibliotecilor seminariilor de istorie universală, istorie antică, istoria slavilor, bizantinologie şi istoria artelor, ale fostei Facultăţi de Filosofie şi Litere. În anul 1950, devine bibliotecă de facultate, odată cu înfiinţarea Facultăţii de Istorie, ca urmare a separării Facultăţii de Istorie – Geografie în două structuri independente. În acelaşi an se îmbogăţeşte cu fondul de publicaţii ale Bibliotecii fostului Institut de Arhivistică, Biblioteconomie si Muzeografie. În anul 1975, odată cu integrarea celor trei institute de cercetare de profil – Institutul de Arheologie, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul de Studii Sud-Est Europene – în cadrul Universităţii, bibliotecile acestora devin secţii ale Bibliotecii de Istorie. Unificarea, în 1977, a Facultăţii de Istorie cu Facultatea de Filosofie determină şi comasarea celor două biblioteci, fondurile ramânând însă separate. Biblioteca funcţionează sub denumirea de Biblioteca de Istorie şi Filosofie, incluzând în structura sa şi bibliotecile institutelor de Filosofie, Sociologie şi Logică.

Devenită, astfel, cea mai mare filială din complexul BCU „Carol I”, funcţionează în această structură până în anul 1990, când îşi reia activitatea de sine stătătoare, iar bibliotecile institutelor de cercetare menţionate revin sub egida Academiei Române. Un merit deosebit în organizarea şi dezvoltarea bibliotecii de astăzi l-au avut iluştrii istorici şi profesori V. Pârvan, N. Iorga, P. P. Panaitescu, S. Lambrino, D. Russo, V. Papacostea, A. Sacerdoţeanu, Gh. Ştefan, D. M. Pippidi. În completarea colecţiilor de documente o acţiune importantă a constituit-o achiziţionarea integrală a bibliotecilor de specialitate ale unor profesori şi cercetători renumiţi: P. P. Panaitescu, I. Andrieşescu, N. Bănescu. Biblioteca de Istorie funcţionează în acest spaţiu din anul 1971, când a fost dat în folosinţă localul Facultăţii de Istorie, în aripa reconstruită a Universităţii.

Utilizatorii au la dispoziţie o sală de lectură pentru cărţi (cu 88 de locuri) în care documentele sunt grupate pe domenii şi o sală de lectură pentru publicaţii seriale (cu 30 de locuri). Ambele funcţionează pe principiul accesului direct la documente şi, împreună, deţin circa 7.033 volume. Centrul de împrumut asigură împrumutul de publicaţii (cărţi) la domiciliu pentru studenţii şi cadrele didactice ale Facultăţii de Istorie. În anul 2004 cele două săli de lectură au fost reorganizate şi complet modernizate, iar întreaga colecţie de documente aflată în depozite a fost transferată şi amplasată în noile spaţii, special amenajate, la parterul clădirii.