Am ştiut ce vreau să fac la licenţă încă din anul I, la câteva săptâmâni după ce începusem facultatea, când la seminarul de preistorie am discutat despre canibalism şi arta împodobirii corporale (100% would recommend). Doi ani mai târziu scriam teza de licenţă, în engleză (un lucru pe care mi l-am dorit foarte mult şi care a devenit realitate datorită suportului profesorului coordonator şi al doamnei decan), unde analizam imaginile ce prezintă sacrificii umane şi acte de canibalism în cultura aztecă. Mi-am ales un profesor coordonator care mi-a dat libertatea să fac exact ceea ce mi-am dorit, oferindu-mi feedback critic şi detaliat asupra fiecărui capitol, dar şi suportul emotional de care aveam nevoie pentru a finaliza lucrarea. Ca fost student al secţiei de Istoria Artei, pot spune că profesorii pe care i-am avut au fost foarte receptivi cu privire la subiectele de interes şi ne-au încurajat să discutăm despre temele care ne pasioneză. Unica dorinţă pe care am avut-o când am început facultatea a fost să găsesc (printre profesori şi studenţi) oameni înteligenţi care să mă ajute să mă dezvolt intelectual, lucru care s-a întâmplat şi continuă să se întâmple.