Conferința „Istorie și istorici la Universitatea din București. Dimensiuni instituționale- proiecte intelectuale” ediția a II-a, 20 mai 2020

Descriere

Universitatea din București încă de la crearea sa (1864) a reprezentat un factor instituțional decisiv în conturarea spiritului public românesc, a dezbaterilor intelectuale în crearea modernității românești. Disciplină științifică cu un puternic impact și semnificativă conectivitate ideologică, știința istorică a reprezentat, alături de literatură și filozofie, un spațiu al configurării noii culturi politice românești. Știința istorică românească, cu deosebire cea conturată în interiorul Universității bucureștene, s-a încadrat pe un traseu determinat de necesitatea obținerii obiectivității, la început prin Școala critică de la sfârșitul secolului XIX (Nicolae Iorga, Ioan Bogdan, Dimitrie Onciul). La începutul secolului XX știința istorică, configurată instituțional la Universitatea din București, a corespuns eforturilor modernității de racordare la exigențele spațiului european. În acest fel ”coridoarele culturale” între România și Occident au funcționat permanent, menținând sincronismul școlii istoriografice bucureștene cu cele mai avansate școli din spațiul european. Integrată în vastul efort al definitivării proiectului național modern, știința istorică românească, dezvoltată în cadrele instituționale ale Universității din București, a rămas, și după 1918, marcată de provocările mutațiilor epistemice din lumea occidentală de la sfârșitul anilor ’20 ai secolului trecut. Se poate spune că, prin reprezentanții săi interbelici, Nicolae Iorga, dar mai ales cei ai noului val atașat ”Noii Școli de Istorie”, școala bucureșteană de istorie (prin Gheorghe Brătianu, Constantin C. Giurescu,  Petre P. Panaitescu, Andrei Oțetea) a asimilat, cu deosebire, imperativul asimilării tematicilor și metodelor istoriei culturale și sociale din Occident. Sincronizarea era însă dublată și de exigențele interne ale justificării legitimității statului național-unitar, mai ales sub impactul accelerării presiunilor istoriografiilor din statele revizioniste. Astfel, școala istorică de la Universitatea din București a stat atât sub impactul sincronizării epistemice, cât și sub acela, mult mai marcat ideologic, al justificării, în cheie de multe ori naționalistă a imperativelor politice aflate la ordinea zilei.

Instaurarea violentă a regimului comunist a obligat școala istorică bucureșteană la asimilarea forțată a stalinismului, ca mod distorsionat de aplicare a teoriilor de tip marxist. Regimul comunist a determinat și profunde mutații de natură instituțională, prin epurări, demascări publice, noi coduri istoriografice profund viciate ideologic. În pofida unui conformism ideologic evident, și existent în grade diferite în întreaga cultură română, școala istorică de la Universitatea din București a putut produce rezultate valide intelectual în domenii cum ar fi arheologia greco-romană, studiul Evului Mediu occidental și a formelor medievalității de la sud de Carpați, geneza statalității românești moderne, diversele paliere ale istoriei sociale, intelectuale și, mai ales, politice din secolele XIX și XX. Au fost dezvoltate și domenii de avangardă, cum ar fi istoria imaginarului, teoria istoriei sau istoriografia. Regimul comunist a impus un control strict în planul dinamicii instituționale și a referințelor de natură politică, marcând unele secvențe ale scrisului istoric, atât conceptual, cât și stilistic.

Revoluția din decembrie 1989 a deschis posibilitatea unor mutații structurale, atât în planul reconfigurării instituționale, cât, mai ales, a libertății tematice, a reflecției personale dezinhibate ideologic. Integrarea în sistemul Bologna (1999) a determinat noi modificări în actul de predare a istoriei, restructurări ale traseului didactic atât pentru studenți, cât și pentru cadrele universitare.

Tematica ediției a II-a a Conferinței

Succesul și atenția de care s-a bucurat prima ediție a Conferinței Istorie și istorici la Universitatea din București susțin motivele organizatorilor de a continua această manifestare academică prestigioasă și în acest an. Conferința din acest an își propune continuarea cercetării dimensiunilor școlii istoriografice de la Universitatea din București, analiza mutațiilor de accent epistemic și ideologic pe parcursul anilor 1864-1999, impactul presiunilor politico-culturale ale regimurilor de dictatură asupra scrisului istoric, dar și noua configurație a științei istorice după 1989; o atenție specială va fi acordată schimbărilor de natură instituțională, recrutării cadrelor universitare, motivațiilor de natură politică, dar și a influențelor exercitate de diversele grupuri de presiune internă în recompunerea personalului universitar în perioada 1864-1999. Înțelegerea științei istorice este vizualizată nu doar ca  instrument elitist al producției științifice, cât, mai ales, ca formă concretă a conturării/și contestării noilor coduri ideologico-culturale, cu puternic impact public. Conferința va privilegia discursurile istoriografice complexe, în care se conexează abordări din zona științei istorice, a filozofiei, sociologiei, antropologiei culturale, istoriei și teoriei literare.

Data conferinței – 20 mai 2020

Conferința se adresează masteranzilor, doctoranzilor, cadrelor didactice din interiorul Universității București, dar și din afara ei, tuturor celor interesați de studierea științei istorice și a grupului profesional al istoricilor de la UB, nu doar sub aspectele relativ neutre ale narativismului, cât, în mod deosebit, a cercetării tuturor aspectelor menționate din perspectiva istoriei ideilor, a grupurilor culturale, a limbajelor aflate în conflict.

Condiții

Participanții interesați sunt rugați să trimită un rezumat de aproximativ 300 de cuvinte, alături de un scurt CV la adresa de email conference.history@unibuc.ro până la data de 12 aprilie 2020.

Timpul alocat fiecărei comunicări va fi de 20 de minute. Lucrările susținute în cadrul conferinței vor fi publicate într-un volum colectiv publicat la Editura Universității din București.

Nu se percepe taxă de participare.

Comitetul științific

  • Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu
  • Prof. univ. dr. Bogdan Murgescu
  • Prof. univ. dr. Florin Muller
  • Conf. univ. dr. Florentina Nițu

Comitet organizatoric:

  • Conf. univ. dr. Andrei Sora
  • Drd. Daniela Popescu
  • Drd. Casandra Șerban
  • Dr. Remus Nică
  • Dr. Daniel Velicu