Membrii Centrului de Studii Turce din Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucure?ti anun?? cu profund? triste?e \u00eencetarea din via?? a fondatorului, reputatul turcolog Mihai Maxim, la v\u00e2rsta de 74 de ani. Profesor emerit al Facult??ii de istorie, Universitatea din Bucure?ti, director al Centrului de Studii Turce, director fondator al Institutului Cultural Rom\u00e2n \u201eDimitrie Cantermir\u201d din Istanbul (2005-2010) ?i membru de onoare al Academiei Turce de Istorie, profesorul Mihai Maxim, a l?sat \u00een urma sa o oper? ?tiin?ific? dedicat? istoriei rela?iilor rom\u00e2no-otomane ?i a Imperiului otoman.<\/p>\n
<\/p>\n
\u201e Sunt savan?i a c?ror via?? se confund? cu opera scris? pe care o las? posterit??ii. Al?i \u00eenv??a?i str?lucesc mai mult prin \u00eenr\u00e2urirea pe care o exercit? asupra colegilor lor de diverse genera?ii, stimuleaz? voca?ii ?i \u201efac ?coal?\u201d. Mai rare sunt situa?iile c\u00e2nd una ?i aceea?i persoan? se eviden?iaz? \u00een egal? m?sur? pe am\u00e2ndou? acelea?i planuri. Profesorul Mihai Maxim este unul dintre aceste cazuri fericite\u201d \u2013 scria prof. dr. Bogdan Murgescu \u00een 2004, la publicarea volumului \u00een Studii ?i cercet?ri de turcologie contemporan?. Omagiu Profesorului Mihai Maxim, coord. C?lin Felezeu, Cluj-Napoca, 2004. <\/p>\n
<\/p>\n
Istoricul Mihai Maxim s-a n?scut 9 noiembrie 1943 la Vorniceni, jude?ul Boto?ani ?i a urmat cursurile liceale la Ia?i. \u00cen 1961 a devenit student al Facult??ii de Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia?i ?i din 1963 a primit o burs? pentru a se specializa \u00een domeniul studiilor orientale \u00een Uniunea Sovietic?. Astfel, ?i-a continuat studiile ini?ial la Facultatea de Studii Orientale a Universit??ii din Baku (Azerbaidjan), apoi la Universitatea \u201eLomonosov\u201d din Moscova, unde s-a specializat \u00een osmanistic? cu Ana S. Tveritinova. Din 1968 a devenit asistent stagiar la Facultatea de istorie a Universit??ii Bucure?ti, unde a \u00eembr??i?at cariera didactic? p\u00e2n? la pensionare \u00een 2011, fiind din 1976 asistent titular, lector universitar 1978, conferen?iar 1990 ?i profesor din 1993. \u00cen perioada 1969-1972 a urmat un stagiu de cercetare \u00een Turcia, sub \u00eendrumarea profesorului Halil Inalcik, care i-a devenit mentor pe via??. A fost visiting professor la Columbia University (1990-1991), Universitatea din Istanbul (1995-2001), Universitatea din Venetia (2002-2003), Universitatea Fatih din Istanbul. A fost coordonator ?tiin?ific pentru numero?i doctoranzi din Romania, Italia, Japonia, Turcia, Iran. <\/p>\n
Cariera sa ?tiin?ific? a fost dedicat? studiului rela?iilor rom\u00e2no-otomane. A publicat peste 100 de titluri, \u00eentre care volumele Culegere de texte otomane, 1974, Limba turco-osmana. Curs practic (1984, 1993, 2004), ??rile Rom\u00e2ne ?i \u00cenalta Poarta.Cadrul juridic al relatiilor romano-otomane in Evul Mediu, 1993, L\u2019Empire ottoman au nord du Danube et l\u2019autonomie des Principaut\u00e9s Roumaines au XVIe si\u00e8cle.?tudes et documents, Istanbul 1999, Noi documente turcesti privind Tarile Romane si Inalta Poarta (1526-1602), Br?ila, 2009. Cel mai recent volum publicat este Documente noi din arhivele turce?ti, Vol. I, Br?ila, 2016<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen ciuda diverselor titluri academice ?i diplomatice pe care le-a avut de-a lungul vie?ii, Mihai Maxim a solicitat \u00eentotdeauna tuturor s? i se adreseze cu formula \u201eDomnul Profesor\u201d, consider\u00e2nd c? func?iile vin ?i trec, dar voca?ia de profesor este pe via??. „Cer colaboratorilor mei s? nu \u00eemi spun? domnul director, ci domnul profesor, pentru ca asta este ceea ce am iubit cel mai mult, ce r?mane stabil ?i ceea ce conteaz?”, spunea \u00eentr-un interviu din 2011. Locul s?u favorit era la masa de lucru din Sala de Studiu a Arhivelor otomane din Istanbul, Ba?bakanl?k Osmanl? Ar?ivi. <\/p>\n
<\/p>\n
„Daca ar fi s?-mi reiau via?a de la capat, a? alege f?r? cea mai mic? ezitare acela?i drum, adic? aceea?i aventura pasionant?, dureros de frumoas?, a cercet?rii ?tiintifice (a Adevarului, a arhivelor \u00een primul r\u00e2nd) ?i a Catedrei universitare… Nimic nu se compara cu bucuria unei noi descoperiri, fie in domeniul ideilor, fie al documentelor, fie al sufletelor tinere, doritoare de nou, de puritate, de perfec?iune.\u201d Profesorul Mihai Maxim (9 noiembrie 1943 \u2013 3 august 2017)<\/p>\n
<\/p>\n
Sincere condolean?e familiei, suntem al?turi de doamna Maxim ?i fiul lor, Liviu \u00een aceste momente dificile.<\/p>\n
<\/p>\n
Ba??n?z sa? olsun, Hocam! Dumnezeu s? v? odihneasc? \u00een pace, Domnule Profesor!<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Membrii Centrului de Studii Turce din Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucure?ti anun?? cu profund? triste?e \u00eencetarea din via?? a fondatorului, reputatul turcolog Mihai Maxim, la v\u00e2rsta de 74 de ani. Profesor emerit al Facult??ii de istorie, Universitatea din Bucure?ti, director al Centrului de Studii Turce, director fondator al Institutului Cultural Rom\u00e2n \u201eDimitrie Cantermir\u201d din Istanbul (2005-2010) ?i membru de onoare al Academiei Turce de Istorie, profesorul Mihai Maxim, a l?sat \u00een urma sa o oper? ?tiin?ific? dedicat? istoriei rela?iilor rom\u00e2no-otomane ?i a Imperiului otoman.<\/p>\n
\u201e Sunt savan?i a c?ror via?? se confund? cu opera scris? pe care o las? posterit??ii. Al?i \u00eenv??a?i str?lucesc mai mult prin \u00eenr\u00e2urirea pe care o exercit? asupra colegilor lor de diverse genera?ii, stimuleaz? voca?ii ?i \u201efac ?coal?\u201d. Mai rare sunt situa?iile c\u00e2nd una ?i aceea?i persoan? se eviden?iaz? \u00een egal? m?sur? pe am\u00e2ndou? acelea?i planuri. Profesorul Mihai Maxim este unul dintre aceste cazuri fericite\u201d \u2013 scria prof. dr. Bogdan Murgescu \u00een 2004, la publicarea volumului \u00een Studii ?i cercet?ri de turcologie contemporan?. Omagiu Profesorului Mihai Maxim, coord. C?lin Felezeu, Cluj-Napoca, 2004. <\/p>\n
Istoricul Mihai Maxim s-a n?scut 9 noiembrie 1943 la Vorniceni, jude?ul Boto?ani ?i a urmat cursurile liceale la Ia?i. \u00cen 1961 a devenit student al Facult??ii de Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia?i ?i din 1963 a primit o burs? pentru a se specializa \u00een domeniul studiilor orientale \u00een Uniunea Sovietic?. Astfel, ?i-a continuat studiile ini?ial la Facultatea de Studii Orientale a Universit??ii din Baku (Azerbaidjan), apoi la Universitatea \u201eLomonosov\u201d din Moscova, unde s-a specializat \u00een osmanistic? cu Ana S. Tveritinova. Din 1968 a devenit asistent stagiar la Facultatea de istorie a Universit??ii Bucure?ti, unde a \u00eembr??i?at cariera didactic? p\u00e2n? la pensionare \u00een 2011, fiind din 1976 asistent titular, lector universitar 1978, conferen?iar 1990 ?i profesor din 1993. \u00cen perioada 1969-1972 a urmat un stagiu de cercetare \u00een Turcia, sub \u00eendrumarea profesorului Halil Inalcik, care i-a devenit mentor pe via??. A fost visiting professor la Columbia University (1990-1991), Universitatea din Istanbul (1995-2001), Universitatea din Venetia (2002-2003), Universitatea Fatih din Istanbul. A fost coordonator ?tiin?ific pentru numero?i doctoranzi din Romania, Italia, Japonia, Turcia, Iran. <\/p>\n
Cariera sa ?tiin?ific? a fost dedicat? studiului rela?iilor rom\u00e2no-otomane. A publicat peste 100 de titluri, \u00eentre care volumele Culegere de texte otomane, 1974, Limba turco-osmana. Curs practic (1984, 1993, 2004), ??rile Rom\u00e2ne ?i \u00cenalta Poarta.Cadrul juridic al relatiilor romano-otomane in Evul Mediu, 1993, L\u2019Empire ottoman au nord du Danube et l\u2019autonomie des Principaut\u00e9s Roumaines au XVIe si\u00e8cle.?tudes et documents, Istanbul 1999, Noi documente turcesti privind Tarile Romane si Inalta Poarta (1526-1602), Br?ila, 2009. Cel mai recent volum publicat este Documente noi din arhivele turce?ti, Vol. I, Br?ila, 2016<\/p>\n
\u00cen ciuda diverselor titluri academice ?i diplomatice pe care le-a avut de-a lungul vie?ii, Mihai Maxim a solicitat \u00eentotdeauna tuturor s? i se adreseze cu formula \u201eDomnul Profesor\u201d, consider\u00e2nd c? func?iile vin ?i trec, dar voca?ia de profesor este pe via??. „Cer colaboratorilor mei s? nu \u00eemi spun? domnul director, ci domnul profesor, pentru ca asta este ceea ce am iubit cel mai mult, ce r?mane stabil ?i ceea ce conteaz?”, spunea \u00eentr-un interviu din 2011. Locul s?u favorit era la masa de lucru din Sala de Studiu a Arhivelor otomane din Istanbul, Ba?bakanl?k Osmanl? Ar?ivi. <\/p>\n
„Daca ar fi s?-mi reiau via?a de la capat, a? alege f?r? cea mai mic? ezitare acela?i drum, adic? aceea?i aventura pasionant?, dureros de frumoas?, a cercet?rii ?tiintifice (a Adevarului, a arhivelor \u00een primul r\u00e2nd) ?i a Catedrei universitare… Nimic nu se compara cu bucuria unei noi descoperiri, fie in domeniul ideilor, fie al documentelor, fie al sufletelor tinere, doritoare de nou, de puritate, de perfec?iune.\u201d Profesorul Mihai Maxim (9 noiembrie 1943 \u2013 3 august 2017)<\/p>\n
Sincere condolean?e familiei, suntem al?turi de doamna Maxim ?i fiul lor, Liviu \u00een aceste momente dificile.<\/p>\n
Ba??n?z sa? olsun, Hocam! Dumnezeu s? v? odihneasc? \u00een pace, Domnule Profesor!<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_crdt_document":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[20],"tags":[],"class_list":["post-987","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anunturi"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/paobZd-fV","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/987","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=987"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/987\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1012,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/987\/revisions\/1012"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=987"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=987"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=987"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}