\nMihai, fiul Regelui Carol al II-lea ?i al Reginei Elena (n. principes? a Greciei), s-a n?scut la Castelul Foi?or pe 25 octombrie 1921. Numele de Mihai a fost ales dup? cel al legendarului voievod Mihai Viteazul, simbolizând ideea de unitate într-un context care urma realiz?rii unirii de la 1918 ?i a recunoa?terii acesteia în cadrul Conferin?ei de pace de la Paris. Na?terea nepotului Regelui Ferdinand aducea cu sine înt?rirea dinastiei române prin asigurarea continuit??ii sale.
\nÎnc? de la na?tere destinul este legat de cel al patriei, iar primul ceremonial, cel al botezului Principelui Mihai, a fost s?vâr?it în sacralitatea S?lii Tronului, semnifica?ia fiind suprem?. Adeseori regalit??ile s-au întrebat dac? este o binecuvântare sângele regal, "Is Royal Blood a Blessing?", a?a cum î?i intitulase Regina Maria un articol publicat în presa vremii, cu referire la experien?ele familiei regale române. De formarea Principelui Mihai s-au îngrijit în prima perioad? mama sa Principesa Elena ?i bunica Regina Maria, iar dup? 1930 educa?ia s-a aflat sub îndrumarea direct? a tat?lui, Regele Carol II, care crease un model de ?coal? palatin?. Lec?iile de matematic? ?i fizic?, chimie, român?, geografie, sociologie, religie sau cele de drept sau istorie se constituiau datorit? profesorilor în modele de structurare a gândirii. Sintezele privitoare la istoria familiei regale aveau menirea lor special? în instruc?ia mo?tenitorului Tronului. Pe lâng? programa ?colar? ?i ideile pedagogice ale Regelui Carol II, Principesa-Mam? Elena a continuat s? fie un model uman pe care Mihai avea s?-l urmeze. Regele Mihai a avut drept monarh inspira?ional pe fondatorul Dinastiei României, Regele Carol I, dar ?i pe Regele Pavlos al Greciei, unchiul pe linie matern?. Despre Regele Carol I, Mihai înv??ase la lec?iile de istorie, a?a cum arat? documentele ?colare, suveranul model fiind descris în detaliu, avea “o inteligen?? ascu?it?, rece ?i calculat?, poseda un dezvoltat sim? al realit??ilor politice, al datoriei ?i onoarei, era foarte econom, un bun gospodar, era profund religios, având o fire aleas?, devotat? ??rii sale pentru care a fost un adev?rat ctitor”.
\nCeremoniile ?i evenimentele regale au atras aten?ia publicului, în mod special odat? cu extinderea mijloacelor moderne de mediatizare. Dar ?i pân? atunci presa scris?, ziarele, revistele, prin intermediul articolelor înso?ite mai întîi de gravuri, desene, apoi fotografii, toate au r?spândit mesajul Coroanei române, popularizând imaginea monarhului ?i a îndatoririlor fa?? de patrie. În cazul Regelui Mihai acest lucru a fost cunoscut datorit? celor dou? domnii, cea a regelui-copil ?i cea a tân?rului monarh. În septembrie 1940, Mihai I se urcase pe tron pentru a doua oar?, într-un context politic intern ?i geopolitic interna?ional tumultos.
\nRegalitatea s-a dovedit a fi un motor al ac?iunilor în cadrul unor mari evenimente cu caracter regional, european sau interna?ional, a?a cum a fost r?zboiul de independen??, marele r?zboi ?i unirea din 1918, determinând fapte care au schimbat cursul istoriei. O asemenea conjunctur? pentru România a fost ?i decizia Regelui Mihai de trecere de partea Alia?ilor prin actul de la 23 august 1944, demonstrând relevan?a institu?iei monarhice prin salvarea ??rii de la catastrof? ?i scurtarea celui de-al doilea r?zboi mondial cu cel pu?in ?ase luni. În România s-a revenit în acel context favorabil la Constitu?ia democrat? din 1923.
\nGreva regal? declarat? de Regele Mihai în august 1945 fa?? de guvernul dr. Petru Groza, este un caz inedit în istoria regalit??ii europene, prin refuzul de a semna acte, documente oficiale, protestând fa?? de comunizarea ??rii. Demersul a fost sortit e?ecului, România îndreptându-se spre sovietizarea treptat? culminând cu lovitura de stat comunist? de la 30 decembrie 1947 care avea drept paravan un act de abdicare impus prin for??.
\nExilul Suveranului ?i al familiei regale române se integreaz? evenimentelor complexe derulate dup? sfâr?itul celui de-al doilea r?zboi mondial în partea de sud-est a Europei. Exilul regal este parte a exilului românesc, reprezentând România în noua configura?ie geopolitic? denumit? statele captive în timpul R?zboiului Rece, ??rile care se aflau într-un regim comunist ?i în sfera domina?iei U.R.S.S.
\nVizitele Regelui din prim?vara lui 1948 la Londra sau Washington au dorit s? arate opiniei publice interna?ionale adev?rul despre contextul abdic?rii sale for?ate. Declara?iile din exil ale Regelui s-au constituit în principale mijloace de comunicare cu compatrio?ii. În plus au avut o simbolistic? aparte fiind legate de s?rb?tori fundamentale ale României democrate, ziua de 10 mai, de Cr?ciun ?i de Anul Nou, mesaje aidoma discursurilor de alt?dat?, sau cu ocazia unor evenimente importante, cum erau cele legate de unirea de la 1918. Acestea arat? ce fel de ceremonii ?i tradi?ii au supravie?uit în exil, ele reflectând modul în care Regele ?i familia sa a r?mas în leg?tur? cu ?ara prin intermediul mass mediei interna?ionale occidentale, a Comitetului Na?ional Român, al emigra?iei române.
\nPe 10 iunie 1948 Regele s-a c?s?torit la Atena cu Principesa Ana de Bourbon-Parma, noua sa familie aflându-se constant supravegheat? de serviciile secrete comuniste. Perioada R?zboiului Rece a însemnat intensificarea activit??ii exilului românesc, când Regele Mihai a constatat existen?a unor fac?iuni, care au dus ?i la divizarea Comitetului Na?ional Român, la schimbarea componen?ei, existând discu?ii cu privire la înnoirea elitelor sau demisii.
\nCâteva exemplific?ri din însemn?rile, notele sau rapoartele securit??ii din arhiva CNSAS despre monarhul României, cuprinse în dosarul Regelui Mihai I, poart? registrul specific al limbajului regimului comunist dominat de exager?ri, deform?ri, iar alteori se rezum? la consemnarea strict? de evenimente ?i întrevederi. Regele era numit de c?tre securitatea comunist? Mihai de Hohenzollern, primind ?i numele de cod Rex, Leon sau Str?inul.
\nDup? c?derea comunismul, dorin?a Regelui ?i a familiei sale de a reveni în ?ar? de Pa?te 1990 s-a n?ruit rapid, vizele fiind anulate, c?l?toria fiind considerat? inoportun?, autorit??ile de la Bucure?ti temându-se de puterea de simbol a regelui ?i de faptul c? acesta înc? putea fi considerat ?eful al statului, pân? la adoptarea altei constitu?ii. Prima vizit? a regelui Mihai în România a fost îns? de Cr?ciun, în 1990, r?mânând un moment de referin?? în istoria recent? prin metodele folosite de autorit??i, similare cu cele ale securit??ii ceau?iste, Regele fiind expulzat din ?ar?, fiind întors din drumul s?u c?tre Curtea de Arge?, pentru a se reculege la mormintele familiei.
\nDup? adoptarea Constitu?iei republicane în decembrie 1991, autorit??ile i-au permis Regelui Mihai o vizit? de Pa?te 1992. C?l?toria Regelui a devenit una istoric? ?i a r?mas în memoria istoriei recente a României prin recunoa?terea puterii de simbol a monarhului român, al eforturilor exilului pentru libertate ?i eliberarea ??rii de comunism. Alte vizite i-au fost interzise Regelui pân? în februarie 1997 când noile autorit??i sub egida Conven?iei Democrate i-au restituit drepturile asupra cet??eniei.
\nDe?i a vizitat periodic România dup? 1997, sprijinind demersurile României pentru aderarea la NATO sau UE, monarhul a decis s? tr?iasc? pân? în ultima sa clip? în Elve?ia. Prin aceast? alegere monarhul a în?eles c? exilul Coroanei nu s-a încheiat.<\/p>\n
dr Diana Mandache
\nautorul c?r?ii Exilul Regelui (Curtea Veche Publishing, 2016)
\n***<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
In Memoriam Regele Mihai I al Rom\u00e2niei<\/p>\n
Mihai, fiul Regelui Carol al II-lea ?i al Reginei Elena (n. principes? a Greciei), s-a n?scut la Castelul Foi?or pe 25 octombrie 1921. Numele de Mihai a fost ales dup? cel al legendarului voievod Mihai Viteazul, simboliz\u00e2nd ideea de unitate \u00eentr-un context care urma realiz?rii unirii de la 1918 ?i a recunoa?terii acesteia \u00een cadrul Conferin?ei de pace de la Paris. Na?terea nepotului Regelui Ferdinand aducea cu sine \u00eent?rirea dinastiei rom\u00e2ne prin asigurarea continuit??ii sale.
\n\u00cenc? de la na?tere destinul este legat de cel al patriei, iar primul ceremonial, cel al botezului Principelui Mihai, a fost s?v\u00e2r?it \u00een sacralitatea S?lii Tronului, semnifica?ia fiind suprem?. Adeseori regalit??ile s-au \u00eentrebat dac? este o binecuv\u00e2ntare s\u00e2ngele regal, „Is Royal Blood a Blessing?”, a?a cum \u00ee?i intitulase Regina Maria un articol publicat \u00een presa vremii, cu referire la experien?ele familiei regale rom\u00e2ne. De formarea Principelui Mihai s-au \u00eengrijit \u00een prima perioad? mama sa Principesa Elena ?i bunica Regina Maria, iar dup? 1930 educa?ia s-a aflat sub \u00eendrumarea direct? a tat?lui, Regele Carol II, care crease un model de ?coal? palatin?. Lec?iile de matematic? ?i fizic?, chimie, rom\u00e2n?, geografie, sociologie, religie sau cele de drept sau istorie se constituiau datorit? profesorilor \u00een modele de structurare a g\u00e2ndirii. Sintezele privitoare la istoria familiei regale aveau menirea lor special? \u00een instruc?ia mo?tenitorului Tronului. Pe l\u00e2ng? programa ?colar? ?i ideile pedagogice ale Regelui Carol II, Principesa-Mam? Elena a continuat s? fie un model uman pe care Mihai avea s?-l urmeze. Regele Mihai a avut drept monarh inspira?ional pe fondatorul Dinastiei Rom\u00e2niei, Regele Carol I, dar ?i pe Regele Pavlos al Greciei, unchiul pe linie matern?. Despre Regele Carol I, Mihai \u00eenv??ase la lec?iile de istorie, a?a cum arat? documentele ?colare, suveranul model fiind descris \u00een detaliu, avea \u201co inteligen?? ascu?it?, rece ?i calculat?, poseda un dezvoltat sim? al realit??ilor politice, al datoriei ?i onoarei, era foarte econom, un bun gospodar, era profund religios, av\u00e2nd o fire aleas?, devotat? ??rii sale pentru care a fost un adev?rat ctitor\u201d.
\nCeremoniile ?i evenimentele regale au atras aten?ia publicului, \u00een mod special odat? cu extinderea mijloacelor moderne de mediatizare. Dar ?i p\u00e2n? atunci presa scris?, ziarele, revistele, prin intermediul articolelor \u00eenso?ite mai \u00eent\u00eei de gravuri, desene, apoi fotografii, toate au r?sp\u00e2ndit mesajul Coroanei rom\u00e2ne, populariz\u00e2nd imaginea monarhului ?i a \u00eendatoririlor fa?? de patrie. \u00cen cazul Regelui Mihai acest lucru a fost cunoscut datorit? celor dou? domnii, cea a regelui-copil ?i cea a t\u00e2n?rului monarh. \u00cen septembrie 1940, Mihai I se urcase pe tron pentru a doua oar?, \u00eentr-un context politic intern ?i geopolitic interna?ional tumultos.
\nRegalitatea s-a dovedit a fi un motor al ac?iunilor \u00een cadrul unor mari evenimente cu caracter regional, european sau interna?ional, a?a cum a fost r?zboiul de independen??, marele r?zboi ?i unirea din 1918, determin\u00e2nd fapte care au schimbat cursul istoriei. O asemenea conjunctur? pentru Rom\u00e2nia a fost ?i decizia Regelui Mihai de trecere de partea Alia?ilor prin actul de la 23 august 1944, demonstr\u00e2nd relevan?a institu?iei monarhice prin salvarea ??rii de la catastrof? ?i scurtarea celui de-al doilea r?zboi mondial cu cel pu?in ?ase luni. \u00cen Rom\u00e2nia s-a revenit \u00een acel context favorabil la Constitu?ia democrat? din 1923.
\nGreva regal? declarat? de Regele Mihai \u00een august 1945 fa?? de guvernul dr. Petru Groza, este un caz inedit \u00een istoria regalit??ii europene, prin refuzul de a semna acte, documente oficiale, protest\u00e2nd fa?? de comunizarea ??rii. Demersul a fost sortit e?ecului, Rom\u00e2nia \u00eendrept\u00e2ndu-se spre sovietizarea treptat? culmin\u00e2nd cu lovitura de stat comunist? de la 30 decembrie 1947 care avea drept paravan un act de abdicare impus prin for??.
\nExilul Suveranului ?i al familiei regale rom\u00e2ne se integreaz? evenimentelor complexe derulate dup? sf\u00e2r?itul celui de-al doilea r?zboi mondial \u00een partea de sud-est a Europei. Exilul regal este parte a exilului rom\u00e2nesc, reprezent\u00e2nd Rom\u00e2nia \u00een noua configura?ie geopolitic? denumit? statele captive \u00een timpul R?zboiului Rece, ??rile care se aflau \u00eentr-un regim comunist ?i \u00een sfera domina?iei U.R.S.S.
\nVizitele Regelui din prim?vara lui 1948 la Londra sau Washington au dorit s? arate opiniei publice interna?ionale adev?rul despre contextul abdic?rii sale for?ate. Declara?iile din exil ale Regelui s-au constituit \u00een principale mijloace de comunicare cu compatrio?ii. \u00cen plus au avut o simbolistic? aparte fiind legate de s?rb?tori fundamentale ale Rom\u00e2niei democrate, ziua de 10 mai, de Cr?ciun ?i de Anul Nou, mesaje aidoma discursurilor de alt?dat?, sau cu ocazia unor evenimente importante, cum erau cele legate de unirea de la 1918. Acestea arat? ce fel de ceremonii ?i tradi?ii au supravie?uit \u00een exil, ele reflect\u00e2nd modul \u00een care Regele ?i familia sa a r?mas \u00een leg?tur? cu ?ara prin intermediul mass mediei interna?ionale occidentale, a Comitetului Na?ional Rom\u00e2n, al emigra?iei rom\u00e2ne.
\nPe 10 iunie 1948 Regele s-a c?s?torit la Atena cu Principesa Ana de Bourbon-Parma, noua sa familie afl\u00e2ndu-se constant supravegheat? de serviciile secrete comuniste. Perioada R?zboiului Rece a \u00eensemnat intensificarea activit??ii exilului rom\u00e2nesc, c\u00e2nd Regele Mihai a constatat existen?a unor fac?iuni, care au dus ?i la divizarea Comitetului Na?ional Rom\u00e2n, la schimbarea componen?ei, exist\u00e2nd discu?ii cu privire la \u00eennoirea elitelor sau demisii.
\nC\u00e2teva exemplific?ri din \u00eensemn?rile, notele sau rapoartele securit??ii din arhiva CNSAS despre monarhul Rom\u00e2niei, cuprinse \u00een dosarul Regelui Mihai I, poart? registrul specific al limbajului regimului comunist dominat de exager?ri, deform?ri, iar alteori se rezum? la consemnarea strict? de evenimente ?i \u00eentrevederi. Regele era numit de c?tre securitatea comunist? Mihai de Hohenzollern, primind ?i numele de cod Rex, Leon sau Str?inul.
\nDup? c?derea comunismul, dorin?a Regelui ?i a familiei sale de a reveni \u00een ?ar? de Pa?te 1990 s-a n?ruit rapid, vizele fiind anulate, c?l?toria fiind considerat? inoportun?, autorit??ile de la Bucure?ti tem\u00e2ndu-se de puterea de simbol a regelui ?i de faptul c? acesta \u00eenc? putea fi considerat ?eful al statului, p\u00e2n? la adoptarea altei constitu?ii. Prima vizit? a regelui Mihai \u00een Rom\u00e2nia a fost \u00eens? de Cr?ciun, \u00een 1990, r?m\u00e2n\u00e2nd un moment de referin?? \u00een istoria recent? prin metodele folosite de autorit??i, similare cu cele ale securit??ii ceau?iste, Regele fiind expulzat din ?ar?, fiind \u00eentors din drumul s?u c?tre Curtea de Arge?, pentru a se reculege la mormintele familiei.
\nDup? adoptarea Constitu?iei republicane \u00een decembrie 1991, autorit??ile i-au permis Regelui Mihai o vizit? de Pa?te 1992. C?l?toria Regelui a devenit una istoric? ?i a r?mas \u00een memoria istoriei recente a Rom\u00e2niei prin recunoa?terea puterii de simbol a monarhului rom\u00e2n, al eforturilor exilului pentru libertate ?i eliberarea ??rii de comunism. Alte vizite i-au fost interzise Regelui p\u00e2n? \u00een februarie 1997 c\u00e2nd noile autorit??i sub egida Conven?iei Democrate i-au restituit drepturile asupra cet??eniei.
\nDe?i a vizitat periodic Rom\u00e2nia dup? 1997, sprijinind demersurile Rom\u00e2niei pentru aderarea la NATO sau UE, monarhul a decis s? tr?iasc? p\u00e2n? \u00een ultima sa clip? \u00een Elve?ia. Prin aceast? alegere monarhul a \u00een?eles c? exilul Coroanei nu s-a \u00eencheiat.<\/p>\n
dr Diana Mandache
\nautorul c?r?ii Exilul Regelui (Curtea Veche Publishing, 2016)
\n***<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_crdt_document":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[20],"tags":[],"class_list":["post-841","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anunturi"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/paobZd-dz","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/841","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=841"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/841\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":917,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/841\/revisions\/917"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=841"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=841"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=841"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}