{"id":471,"date":"2018-10-28T14:00:19","date_gmt":"2018-10-28T14:00:19","guid":{"rendered":"http:\/\/newhis.bucharest.university\/?page_id=471"},"modified":"2018-10-28T14:00:20","modified_gmt":"2018-10-28T14:00:20","slug":"diplomati-si-supusi-otomani-in-vechiul-regat","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/cercetare\/proiecte-cercetare\/diplomati-si-supusi-otomani-in-vechiul-regat\/","title":{"rendered":"Diploma\u021bi \u0219i Supu\u0219i Otomani \u00een Vechiul Regat"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"alignright is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"blob:http:\/\/newhis.bucharest.university\/2cf85f48-0cac-427d-a1e8-8592bc0e1dde\" alt=\"\" width=\"296\" height=\"412\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cartea\n\u201eDiploma\u021bi \u0219i supu\u0219i otomani \u00een Vechiul Regat. Rela\u021bii otomano-rom\u00e2ne \u00eentre\n1878-1908\u201d a istoricului Silvana Rachieru ofer\u0103 un fragment de istorie social\u0103\na rela\u0163iilor diplomatice otomano-rom\u00e2ne \u0219i aduce \u00een discu\u021bie trei decenii din\nistoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei v\u0103zute, \u00een principal, din perspectiv\u0103 otoman\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Structura\nlucr\u0103rii \u015fi problematica au fost determinate de c\u0103tre cercetarea am\u0103nun\u0163it\u0103 a\nunui fond documentar inedit, respectiv documentele Ministerului Afacerilor\nStr\u0103ine Otoman referitoare la Rom\u00e2nia, Hariciye Nezareti Evrak\u0131, la care s-au\nad\u0103ugat alte fonduri arhivistice, cum ar fi Fondul Constantinopol de la Arhiva\nMinisterului Afacerilor Externe Rom\u00e2n, Fondul Casa Regal\u0103 din Arhivele\nNa\u0163ionale Istorice Central sau fondurile ambasadei \u015fi consulatelor franceze din\nRom\u00e2nia de la Archives Diplomatiques de Nantes.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Deschiderea\nrela\u0163iilor diplomatice dintre Imperiul otoman \u0219i Rom\u00e2nia \u00een toamna anului 1878,\ndup\u0103 recunoa\u0219terea independen\u021bei prin Tratatul de la Berlin, marcheaz\u0103 oficial\nschimbarea de statut a Rom\u00e2niei \u015fi modificarea dinamicii \u00eentre cele dou\u0103 state.\nDup\u0103 secole de raportare suzeran-vasal, otomanii descoper\u0103 treptat un t\u00e2n\u0103r\nstat modern, aflat \u00een permanent\u0103 dezvoltare. P\u00e2n\u0103 \u00een 1916, Imperiul otoman a fost reprezentat\ndiplomatic \u00een Rom\u00e2nia de lega\u021bia din Bucure\u0219ti sprijinit\u0103 de un lan\u021b de\nconsulate \u0219i vice-consulate. Analiza rela\u021biilor dintre cele dou\u0103 state prin\nprisma problematicii diploma\u021bilor \u0219i a supu\u0219ilor otomani \u00een Rom\u00e2nia este o\nprovocatoare incursiune at\u00e2t \u00een subiectul moderniz\u0103rii \u0219i extinderii\nserviciului diplomatic otoman, c\u00e2t \u0219i \u00eentr-o lume a istoriilor individuale \u0219i a\ndestinelor modificate de decizii luate la masa tratativelor de c\u0103tre Marile\nPuteri. Este un model de construire a rela\u021biilor moderne dintre dou\u0103 state care,\nobligate de schimbarea raporturilor dintre ele, se aflau \u00een fa\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u00een\nritm alert a limbajului diploma\u021biei. \u00cen acela\u0219i timp, este o perspectiv\u0103 atent\ndocumentat\u0103 asupra vechii lumi europene neatins\u0103 de primul r\u0103zboi mondial, cel\ncare va trimite la finalul s\u0103u pe drumuri total diferite Imperiul otoman \u0219i\nRom\u00e2nia. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cartea \u201eDiploma\u021bi \u0219i supu\u0219i otomani \u00een Vechiul Regat. Rela\u021bii otomano-rom\u00e2ne \u00eentre 1878-1908\u201d a istoricului Silvana Rachieru ofer\u0103 un fragment de istorie social\u0103 a rela\u0163iilor diplomatice otomano-rom\u00e2ne \u0219i aduce \u00een discu\u021bie trei decenii din istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei v\u0103zute, \u00een principal, din perspectiv\u0103 otoman\u0103. Structura lucr\u0103rii \u015fi problematica au fost determinate de c\u0103tre cercetarea am\u0103nun\u0163it\u0103 a [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":463,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-471","page","type-page","status-publish","hentry"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/PaobZd-7B","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/471","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=471"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/471\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":472,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/471\/revisions\/472"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/463"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=471"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}