{"id":465,"date":"2018-10-28T13:58:42","date_gmt":"2018-10-28T13:58:42","guid":{"rendered":"http:\/\/newhis.bucharest.university\/?page_id=465"},"modified":"2018-10-28T13:58:44","modified_gmt":"2018-10-28T13:58:44","slug":"capidava","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/cercetare\/proiecte-cercetare\/capidava\/","title":{"rendered":"Capidava"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Ioan Carol OPRI\u0218,\nAlexandru RA\u021aIU<\/strong>,\nCAPIDAVA II. Building C1 \u2013 Contributions to the history of annona militaris<\/em> in the 6th<\/sup>\ncentury (with contributions by: Andrei G\u00e2ndil\u0103, Tomasz Wa\u017cny, Peter I.\nKuniholm, Charlotte L. Pearson, Adriana Rizzo and Choi Mak), Editura Mega,\nCluj-Napoca, 2017 – ISBN 978\u2013606\u2013543\u2013912\u20132<\/p>\n\n\n\n

(autori dr. Ioan Carol Opri\u0219 \u2013 Prodecan al Facult\u0103\u021bii de Istorie\ndin cadrul Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti \u0219i dr. Alexandru Ra\u021biu \u2013 muzeograf \u0219i\narheolog \u00een cadrul Muzeului Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei din Bucure\u0219ti)<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 aproape un secol\nde la debutul cercet\u0103rilor arheologice (1924), Capidava<\/em> (com.\nTopalu, jud. Constan\u021ba) reprezint\u0103 una dintre cele mai cunoscute, intens\ncercetate \u0219i masiv p\u0103strate cet\u0103\u021bi ale Dobrogei antice. Ea se al\u0103tur\u0103 astfel,\nvechii colonii milesiene din Pontul St\u00e2ng de la Istros<\/em> (Histria)\ncare d\u0103inuie p\u00e2n\u0103 \u00een sec. VII p.Chr. sau cet\u0103\u021bii de la Tropaeum Traiani<\/em> (Adamclisi), acolo unde Traian ob\u021bine\no r\u0103sun\u0103toare victorie \u00eempotriva dacilor \u0219i alia\u021bilor acestora, construind mai\napoi un ora\u0219 \u0219i un monument comemorativ. Prin specificul s\u0103u militar, Capidava <\/em>poate fi considerat\u0103 cetatea iconic\u0103 pentru\nsec\u021biunea dobrogean\u0103 a limesului Dun\u0103rii de Jos. Ea va str\u0103jui vadul de trecere\nal Dun\u0103rii din apropierea cet\u0103\u021bii din perioada r\u0103zboiului dacic al lui Traian\n(101-102, 105-106) \u0219i p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul sec. VII p.Chr. Locuirea va fi reluat\u0103,\ndup\u0103 dou\u0103 secole de hiatus, \u00eentre sec. IX \u0219i p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea sec. XI, c\u00e2nd\nfortifica\u021bia bizantin\u0103 este definitiv distrus\u0103 de o invazie atribuit\u0103 pecenegilor\nsau uzilor (\u00een 1036, 1046, ori poate din anul 1064).<\/p>\n\n\n\n

Monografia este rodul unei cercet\u0103ri desf\u0103\u0219urate de c\u0103tre autorii volumului\n(\u00eentre anii 1993-1996 \u0219i apoi \u00een campaniile 2006-2011, 2014) asupra unui\nedificiu de cca 10 x 11 m, a c\u0103rui suprafa\u021b\u0103 total\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te \u00een plan cu pu\u021bin\nlimita a 100 mp. Edificiul se afl\u0103 \u00een partea sudic\u0103 a cet\u0103\u021bii de la Capidava,\npe via principalis<\/em>, \u00een imediata apropiere a unicei por\u021bi\ndirecte. Acesta a fost func\u021bional \u00een cursul secolului al VI-lea, p\u00e2n\u0103 \u00een ultima\nsa parte, c\u00e2nd va fi distrus \u00een cursul unor devastatoare atacuri avaro-slave\n(c\u00e2ndva dup\u0103 582). Cu aceast\u0103 ocazie, \u00eentreaga zon\u0103 de Sud-Est a Capidavei \u2013\ncurtinele G \u0219i H, \u00eempreun\u0103 cu turnul de poart\u0103 nr. 7 \u0219i marele antrepozit (horreum<\/em>) \u2013 au fost distruse \u00een urma unui incendiu.<\/p>\n\n\n\n

Prin coroborarea caracteristicilor arhitecturale \u0219i de planimetrie urban\u0103\ncu materialul arheologic, a putut fi stabilit\u0103 func\u021bionalitatea edificiului,\ncare a avut un evident rol comercial. Aici erau distribuite produse strategice\n(ulei de m\u0103sline, vin, sosuri din pe\u0219te etc.) trimise ritmic de c\u0103tre\nautoritatea imperial\u0103 prin annona militaris<\/em>,\ntocmai pentru \u00eentre\u021binerea trupelor care ap\u0103rau frontiera nordic\u0103 a provinciei Scythia<\/em>. \u00cen acest sens, la 18 mai 536 \u00eemp\u0103ratul\nIustinian \u00eenfiin\u021ba quaestura Iustiniana exercitus<\/em>, o\nentitate administrativ\u0103 care unea provincia dun\u0103rean\u0103 amintit\u0103, cea vecin\u0103 (Moesia Secunda<\/em>), Caria, Insulele Ciclade \u0219i Cipru.\nAnaliza tipologic\u0103 a amforelor descoperite \u00een edificiul amintit \u0219i \u00een marele\nantrepozit \u00eenvecinat confirm\u0103 arheologic aceast\u0103 situa\u021bie cunoscut\u0103 prin\nintermediul surselor literare antice. Mai mult, unele amfore cipriote \u0219i\nlevantine descoperite \u00een cercetarea publicat\u0103 acum, ne indic\u0103 faptul c\u0103 \u00een\nedificiul studiat se mai comercializa \u0219i vin de calitate superioar\u0103 din Cipru\nsau chiar faimosul vinum Gazetum (Gazetina, Gazeticum) <\/em>din\nGaza \u2013 Palaestina Prima<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Lucrarea, redactat\u0103\nintegral \u00een limba englez\u0103, este \u00eenso\u021bit\u0103 de trei anexe, reprezent\u00e2nd analiza\nnumismatic\u0103 a unui tezaur \u201dde circula\u021bie\u201d de folles<\/em> din bronz\ndescoperit in situ <\/em>(Andrei G\u00e2dil\u0103 \u2013 Univ. of Alabama in\nHuntsville) \u0219i care ofer\u0103 elemente importante de datare a momentului\ndistrugerii edificiului; analiza dendrocronologic\u0103 asupra elementelor\ncomponente ale acoperi\u0219ului, care indic\u0103 un incendiu care a avut loc dup\u0103 anul\n582 p. Chr. (Tomasz Wa\u017cny, Peter I. Kuniholm, Charlotte L. Pearson, Univ. of\nArizona in Tucson); \u00een sf\u00e2r\u0219it, analiza materialului organic descoperit\n\u00eentr-una dintre amforele pontice din cl\u0103dire, care a indicat r\u0103\u0219in\u0103 de pin \u2013\ncel mai probabil folosit\u0103 pentru impregnarea\/ impermeabilizarea b\u0103rcilor\/\ncor\u0103biilor care circulau pe Dun\u0103re (Adriana Rizzo and Choi Mak, Metropolitan\nMuseum of Art, New York).<\/p>\n\n\n\n

Volumul a fost publicat \u00een cadrul seriei Frontierele romane din Rom\u00e2nia <\/em>sus\u021binut\u0103\nde Comisia na\u021bional\u0103 LIMES, \u00een cadrul programului Na\u021bional Limes \/ 2017,\nfinan\u021bat de Ministerul Culturii \u0219i Identit\u0103\u021bii Na\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioan Carol OPRI\u0218, Alexandru RA\u021aIU, CAPIDAVA II. Building C1 \u2013 Contributions to the history of annona militaris in the 6th century (with contributions by: Andrei G\u00e2ndil\u0103, Tomasz Wa\u017cny, Peter I. Kuniholm, Charlotte L. Pearson, Adriana Rizzo and Choi Mak), Editura Mega, Cluj-Napoca, 2017 – ISBN 978\u2013606\u2013543\u2013912\u20132 (autori dr. Ioan Carol Opri\u0219 \u2013 Prodecan al Facult\u0103\u021bii […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":463,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-465","page","type-page","status-publish","hentry"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/PaobZd-7v","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/465","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=465"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/465\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":470,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/465\/revisions\/470"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/463"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=465"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}