{"id":448,"date":"2018-10-28T13:39:35","date_gmt":"2018-10-28T13:39:35","guid":{"rendered":"http:\/\/newhis.bucharest.university\/?page_id=448"},"modified":"2018-10-28T13:39:37","modified_gmt":"2018-10-28T13:39:37","slug":"seminarul-de-arheologie-vasile-parvan","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/cercetare\/centre-de-cercetare\/seminarul-de-arheologie-vasile-parvan\/","title":{"rendered":"Seminarul de Arheologie \u201cVasile P\u00c2RVAN\u201c"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Director:<\/strong>&nbsp;Prof. Univ. Dr. Mircea Radu Babes<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Seminarul de arheologie \u201cVasile P\u00e2rvan\u201d&nbsp;<\/strong>a fost \u00eenfiin\u0163at \u00een anul 1997 prin decizia nr. 1621 a Rectorului Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. A fost o coinciden\u0163\u0103 semnificativ\u0103 faptul c\u0103 \u00een toamna acelui an se \u00eemplineau 120 de ani de la inaugurarea primei catedre de arheologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, ocupat\u0103 la 1877 de Al. I. Odobescu, \u015fi, totodat\u0103, 70 de ani de la \u00eenfiin\u0163area catedrei de arheologie preistoric\u0103 \u015fi a&nbsp;<em>Seminarului de Arheologie Preistoric\u0103<\/em>, sub conducerea lui I. Andrie\u015fescu. Prin noul Seminar, la Facultatea de Istorie s-a reluat, dup\u0103 o \u00eentrerupere de peste jum\u0103tate de secol, tradi\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului special de arheologie. Scopul principal al noii organiz\u0103ri era de a crea un cadru propriu de dezvoltare a instruirii universitare \u00een domeniul arheologiei pre- \u015fi protoistorice, greco-romane \u015fi medievale, precum \u015fi, \u00een subsidiar, \u00een \u015ftiin\u0163ele naturii, tehnice \u015fi umaniste, cu care colaboreaz\u0103 arheologia (istoria antic\u0103, epigrafia, numismatica, antropologia, arheozoologia, informatica). \u00cen condi\u0163iile \u00een care la Universitatea Bucure\u015fti, ca de altfel \u00een \u00eentregul sistem universitar din Rom\u00e2nia, nu exist\u0103 o&nbsp;<strong>specializare aparte de arheologie<\/strong>, singura cale pentru o temeinic\u0103 formare \u00een acest domeniu \u015fi \u00een disciplinele conexe r\u0103m\u00e2ne aceea a programelor de masterat \u015fi doctorat, desf\u0103\u015furate \u00een cadrul unei structuri organizatorice permanente.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Formarea de arheologi cu o calificare multilateral\u0103, teoretic\u0103 \u015fi practic\u0103, r\u0103spunde unei reale necesit\u0103\u0163i na\u0163ionale. Ea se reflect\u0103 \u00een oferta de locuri de munc\u0103 de strict\u0103 specialitate \u00een institutele Academiei Rom\u00e2ne, universit\u0103\u0163ile de stat \u015fi private, muzeele de istorie \u015fi arheologie, serviciile centrale sau locale de patrimoniu \u015fi protec\u0163ia monumentelor arheologice, \u00een ultima vreme chiar \u00een firmele arheologice private angajate \u00een s\u0103p\u0103turile arheologice preventive \u015fi de salvare. \u00cen acela\u015fi timp, proiectul nostru didactic r\u0103spunde nevoii de aliniere la standardele europene, permi\u0163\u00e2nd absolven\u0163ilor s\u0103 poat\u0103 face fa\u0163\u0103 exigen\u0163elor studiilor doctorale \u015fi post-doctorale \u00een universit\u0103\u0163ile str\u0103ine de prestigiu. Acest proiect, construit \u015fi argumentat sub titlul de&nbsp;<em>Program complex de formare \u015fi cercetare \u00een arheolgie, muzeologie \u015fi protec\u0163ia patrimoniului arheologic<\/em>, a fost apreciat pentru utilitatea sa \u015fi a fost promovat \u00een anii 2000-2002 prin grantul C.N.C.S.I.S. D-191, \u00een valoare de 100 000 USD,finan\u0163at de Guvernul Rom\u00e2niei \u015fi de Banca Mondial\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Seminarul dispune de trei s\u0103li, amenajate \u015fi dotate cu ajutorul mijloacelor grantului D-191: dou\u0103 s\u0103li de lucru pentru cadrele didactice (308-309) \u015fi o sal\u0103 de bibliotec\u0103 \u015fi activit\u0103\u0163i didactice (313). La dispozi\u0163ia membrilor s\u0103i \u2013 cadre didactice, studen\u0163i, masteranzi, doctoranzi \u2013 st\u0103 echipamentul de calcul achizi\u0163ionat prin grant format din 4 computere \u015fi aparatura complementar\u0103 (scanere \u015fi imprimante), av\u00e2nd accesul asigurat la diferite site-uri \u015fi baze de date arheologice prin internet sau pe CD-ROM (\u00een particular bibliografiile&nbsp;<em>Dyabola<\/em>). Din acelea\u015fi fonduri s-a achizi\u0163ionat aparatura de proiec\u0163ie indispensabil\u0103 pentru desf\u0103\u015furarea procesului didactic: proiector multimedia NEC, epidiascop, retroproiector, ecran. \u00cen plus, pentru \u00eenregistrarea monumentelor, s\u0103p\u0103turilor \u015fi situa\u0163iilor arheologice din teren, precum \u015fi a pieselor arheologice descoperite, Seminarul a fost dotat cu dou\u0103 camere foto digitale, un camcoder (camer\u0103 video digital\u0103) \u015fi un aparat GPS.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Biblioteca proprie a Seminarului a luat na\u015ftere prin dona\u0163ia familei eminentului arheolog Sebastian Morintz, plecat dintre noi \u00een anul 1997. Ulterior, fondul acestei biblioteci a sporit considerabil prin dona\u0163iile f\u0103cute de numeroase institu\u0163ii de profil din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, precum Institutul de Arheologie \u201eVasile P\u00e2rvan\u201d, Institutul Rom\u00e2n de Tracologie, institutele \u015fi catedrele universitare din Ia\u015fi, Cluj, Timi\u015foara, T\u00e2rgovi\u015fte, Muzeul Na\u0163ional de Istorie \u015fi Muzeul Municipiului Bucure\u015fti, muzeele din Alba Iulia, Bac\u0103u, Baia Mare, B\u00e2rlad, Bra\u015fov, Br\u0103ila, Buz\u0103u, C\u0103l\u0103ra\u015fi, Cluj, Constan\u0163a, Craiova, Deva, Giurgiu, Piatra Neam\u0163, Pite\u015fti, Ploie\u015fti, Re\u015fi\u0163a, Sf. Gheorghe, Tg. Jiu, Timi\u015foara, Tulcea, Vaslui, Ministerul Culturii \u2013 Serviciul Arheologie \u015fi CIMEC,&nbsp;<em>Institut f\u00fcr Pr\u00e4historische Arch\u00e4ologie<\/em>&nbsp;al Universit\u0103\u0163ii Libere din Berlin, Muzeul de Preistorie din Frankfurt\/Main \u015f.a. Acestor institu\u0163ii \u015fi numero\u015filor donatori individuali, de la studen\u0163i la profesori, cercet\u0103tori \u015fi muzeografi, din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate li se datoreaz\u0103 acumularea unei bogate biblioteci de specialitate, cu peste 3000 de c\u0103r\u0163i, reviste \u015fi extrase. \u00cen deosebi trebuie amintite dona\u0163iile f\u0103cute de familiile regreta\u0163ilor no\u015ftri colegi Ligia B\u00e2rzu \u015fi Lucian Ro\u015fu, precum \u015fi aceea f\u0103cut\u0103 recent (2004) de profesorul Walter Meier-Arendt, fostul director al Muzeului de Preistorie din Frankfurt\/Main. \u00cen anii 2001-2002 din mijloacele grantului D-191 au fost f\u0103cute comenzi \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi mai ales \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een valoare de cca 9 500 USD, biblioteca Seminarului cresc\u00e2nd cu circa 230 c\u0103r\u0163i, \u00een special manuale practice, enciclopedii \u015fi atlase, lucr\u0103ri privind istoria, teoria \u015fi metodele arheologiei, c\u0103r\u0163i de sintez\u0103 pe marile epoci \u015fi domenii ale arheologiei pre- \u015fi protoistorice, arheologiei clasice \u015fi celei medievale, periodice \u015fi serii care lipsesc din alte biblioteci bucure\u015ftene (de ex.&nbsp;<em>Archaeologia Homerica, Archaeologia Bulgarica<\/em>). Trebuie men\u0163ionat\u0103 \u015fi generoasa dona\u0163ie a Funda\u0163iei Alexander von Humboldt (Bonn), gra\u0163ie c\u0103reia biblioteca Seminarului a intrat \u00een posesia tuturor celor 25 de volume din&nbsp;<em>Hoops Reallexikon der Germanischen Altertumskunde<\/em>, ap\u0103rute p\u00e2n\u0103 \u00een 2004, fiind astfel singura bibliotec\u0103 public\u0103 din Rom\u00e2nia care posed\u0103 acest valoros lexicon.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen \u00eencercarea de a diversifica \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i oferta didactic\u0103, dincolo de efortul permanent al membrilor s\u0103i, Seminarul de Arheologie a apelat \u015fi la cooperarea cu Institutul de Arheologie \u201eVasile P\u00e2rvan\u201d al Academiei Rom\u00e2ne. Mai mul\u0163i cercet\u0103tori din acest institut \u0163in cursuri \u015fi seminarii, \u00een calitate de cadre didactice asociate, particip\u0103 la realizarea practicii arheologice a studen\u0163ilor, la organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea masteratelor \u015fi doctoratelor; \u00een scopul realiz\u0103rii acestor lucr\u0103ri, tinerii studio\u015fi beneficiaz\u0103 de importante facilit\u0103\u0163i \u00een folosirea bibliotecii \u015fi bazei documentare a Institutului. \u00cen ultimii ani s-a f\u0103cut apel \u015fi la oaspe\u0163i din str\u0103in\u0103tate, de la Berlin, Chi\u015fin\u0103u, Viena \u015fi Cardiff, care au \u0163inut \u201epachete\u201d de prelegeri despre complexul cultural eneolitic Cucuteni-Tripolie (dr. Nikolaus Boroffka, Berlin), despre arheologia spa\u0163iului dintre Prut \u015fi Nipru \u00een sec. VIII a.Chr.-IV p.Chr. (conf.dr. Tudor Arn\u0103ut, Chi\u015fin\u0103u), despre obiceiuri de depunere \u00een preistorie, exemplificate prin depozitele de bronzuri (dr. Tudor Soroceanu, Berlin), despre probleme de metodologie arheologic\u0103 aplicate la studiul epocii migra\u0163iilor \u00een Europa Central\u0103 (prof.dr. Falko Daim, Viena) sau despre probleme actuale ale arheologiei preistorice (doc. dr. Douglass Bailey, Cardiff).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Director:&nbsp;Prof. Univ. Dr. Mircea Radu Babes Seminarul de arheologie \u201cVasile P\u00e2rvan\u201d&nbsp;a fost \u00eenfiin\u0163at \u00een anul 1997 prin decizia nr. 1621 a Rectorului Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. A fost o coinciden\u0163\u0103 semnificativ\u0103 faptul c\u0103 \u00een toamna acelui an se \u00eemplineau 120 de ani de la inaugurarea primei catedre de arheologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, ocupat\u0103 la 1877 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":433,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_crdt_document":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"footnotes":""},"class_list":["post-448","page","type-page","status-publish","hentry"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/PaobZd-7e","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/448","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=448"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/448\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":449,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/448\/revisions\/449"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/433"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}