{"id":3852,"date":"2020-05-09T18:29:05","date_gmt":"2020-05-09T18:29:05","guid":{"rendered":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/?page_id=3852"},"modified":"2020-05-13T13:28:02","modified_gmt":"2020-05-13T13:28:02","slug":"alexandru-barnea-1944-2020","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/facultate\/memorie-institutionala\/alexandru-barnea-1944-2020\/","title":{"rendered":"Alexandru Barnea (1944 – 2020)"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Am aflat cu nespus\u0103 triste\u021be c\u0103 Alexandru Barnea, profesorul \u0219i colegul nostru de at\u00e2\u021bia ani, ne-a p\u0103r\u0103sit \u00een diminea\u021ba zilei de ieri. La fel ca bunul s\u0103u prieten, Alexandru Suceveanu, plecat \u0219i el dintre noi, Alexandru Barnea a urmat studii de Filologie Clasic\u0103, la Universitatea din Bucure\u0219ti. A absolvit \u00een 1967, cu o lucrare de licen\u021b\u0103 al c\u0103rei subiect era reprezentat de Cena Trimalchionis \u0219i raporturile sale cu restul romanului Satyricon al lui Petronius. Aceast\u0103 alegere marca nu numai dorin\u021ba de a investiga trama narativ\u0103 \u0219i structura romanului, ci \u0219i interesul pentru istoria Principatului \u0219i fa\u021betele societ\u0103\u021bii romane, interes care, \u00een anii ulteriori, se va dirija mai cu seam\u0103 \u00eenspre Imperiul Roman T\u00e2rziu \u0219i epoca bizantin\u0103 la Dun\u0103rea de Jos. <\/em><\/p>

\u00cen 1968, devine cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific la Institutului de Arheologie (sectorul de arheologie greco-roman\u0103 \u0219i epigrafie) unde \u0219i-a continuat activitatea, \u00een diverse forme, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it. Din 1992, activitatea de cercet\u0103tor a fost dublat\u0103 de cea de profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucure\u0219ti, al c\u0103rei decan a fost \u00eentre 1996-2004, devenind ulterior \u0219ef al Catedrei de Istorie Antic\u0103 \u0219i Arheologie din cadrul Facult\u0103\u021bii (azi DIAAIA). Promotor al studiilor de arheologie \u00een cadrul Facult\u0103\u021bii, este membru fondator al Seminarului de Arheologie \u201eVasile P\u00e2rvan\u201d. \u00cen ultimii ani, petrecu\u021bi \u00een spa\u021biul universitar, a activat \u00een cadrul \u0218colii Doctorale (Istorie) a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti al c\u0103rui membru a fost de la \u00eenfiin\u021barea acesteia (2005), fiind conduc\u0103tor de doctorat din 1999, precum \u0219i ca profesor \u00een cadrul programelor de studii iudaice ale Universit\u0103\u021bii (nivel masteral).<\/em><\/p>

A fost membru al unor prestigioase societ\u0103\u021bi profesionale printre care se num\u0103r\u0103  Societatea de Studii Clasice, Societatea de Studii Bizantine \u0219i Societatea de \u0218tiin\u021be Istorice. De asemenea, a fost membru, \u0219i pre\u0219edinte, al Comisiei Na\u021bionale de Arheologie. Calitatea sa de membru fondator al Institutului Rom\u00e2n de Istorie Recent\u0103 (2000) este \u0219i materializarea preocup\u0103rilor pentru arheologia \u00een timpul comunismului, \u0219i un ecou al istoriei personale \u0219i familiale. Din 2002, a fost membru fondator \u0219i director al Centrului  de Editare a Izvoarelor Istorice \u201eArhiva istoric\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d. \u00cen anul 1979, a primit premiul \u201eVasile P\u00e2rvan\u201d al  Academiei Rom\u00e2ne, iar \u00een anul 2000, a fost distins cu Ordinul pentru Merit \u00een grad de ofi\u021ber conferit de Pre\u0219edin\u021bia Rom\u00e2niei.  <\/em><\/p>

 \u00cen to\u021bi ace\u0219ti ani, interesele \u0219i realiz\u0103rile lui \u0219tiin\u021bifice au acoperit o palet\u0103 foarte larg\u0103, de la arheologie clasic\u0103, istorie economic\u0103, epigrafie greac\u0103 \u0219i roman\u0103 p\u00e2n\u0103 la arheologie biblic\u0103. Cariera sa de arheolog a fost remarcabil\u0103 \u0219i s-a desf\u0103\u0219urat pe numeroase \u0219antiere, precum Noviodunum, Callatis, Dinogetia, Histria, Beroe, Hatzor (Israel), \u0219i mai cu seam\u0103 la Tropaeum Traiani, \u0219antier a c\u0103rui activitate a condus-o. Publica\u021biile \u0219i conferin\u021bele \u021binute, multe la nivel interna\u021bional, sunt prea numeroase pentru a fi detaliate. Amintim doar dou\u0103 dintre publica\u021biile sale, volumul dedicat \u0219antierului s\u0103u de suflet, Tropaeum Traiani. Cetatea vol.I, Ed. Academiei, Bucure\u0219ti, 1979 (\u00een colab.) \u0219i cartea elaborat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Alexandru Suceveanu, La Dobroudja romaine, Ed. Enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 1991, fruct al preocup\u0103rilor lor constante, \u00eenc\u0103 de la nivel doctoral.<\/em><\/p>

Statura sa de cercet\u0103tor \u0219i profesor de arheologie \u0219i istorie roman\u0103 este unanim recunoscut\u0103. Cursurile pe care le-a \u021binut la Universitate au relevat genera\u021biilor de studen\u021bi multe dintre secretele disciplinelor care \u00eei erau aproape, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite cu generozitatea intelectual\u0103 \u0219i c\u0103ldura spirituala care \u00eel caracterizau. Dincolo de cursuri, mul\u021bi dintre noi l-au cunoscut ca pe un pasionat al istoriei Bucure\u0219tiului despre care povestea cu obi\u0219nuitul har \u0219i umor, amestec\u00e2nd memoriile despre vechile cl\u0103diri cu istorii din via\u021ba familiei \u0219i din tinere\u021bea sa.<\/em><\/p>

Cu regretul c\u0103 nu l-am cunoscut \u0219i mai bine, s\u0103 \u00eel p\u0103str\u0103m \u00een memorie citindu-i opera.  <\/em><\/p>

Facultatea de Istorie<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen cei cinci ani c\u00e2t am mers la Tropaeum s-a format, efectiv, o ga\u0219c\u0103 de prieteni. Nu de amici, ci de prieteni adev\u0103ra\u021bi. \u0218i asta datorit\u0103 atmosferii de calm, prietenie \u0219i dragoste complet\u0103 pentru arheologie care domnea pe \u0219antier. Au fost nenum\u0103rate momente speciale, dar poate cel mai deosebit a fost c\u00e2nd s\u0103pam la Basilica D, „cu transept” \u0219i am g\u0103sit – noi, studen\u021bii -, un fragment dintr-o materie pe care nu reu\u0219eam s\u0103 o identific\u0103m. \u0218i atunci, domnul Profesor, spre stupoarea noastr\u0103, a rupt o buca\u021bic\u0103 \u0219i… a gustat-o. „E r\u0103\u0219in\u0103…”. Ne-a explicat c\u0103 putea fi folosit\u0103 pe post de t\u0103m\u00e2ie \u0219i, ca s\u0103 demonstreze ce a spus, a mai luat o buca\u021bic\u0103 \u0219i i-a dat foc. \u0218i, pentru c\u00e2teva momente, \u00eentr-o t\u0103cere de puteai s\u0103 o tai cu cu\u021bitul, am sim\u021bit mirosul ce domnea cu 1400 de ani \u00een urm\u0103 \u00een atrium-ul basilicii. <\/em><\/p>

(Valentin Bottez, 08 mai 2020)<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Pe Alexandru Barnea l-am cunoscut \u00een vremea studen\u021biei, c\u00e2ndva c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul verii lui 1989. Venisem la Murighiol \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi doi colegi de an pasiona\u021bi de arheologie, Adrian Popescu \u0219i Viorel Petac, ner\u0103bd\u0103tori s\u0103 particip\u0103m la o nou\u0103 campanie de s\u0103p\u0103turi arheologice. Fortifica\u021bia roman\u0103 t\u00e2rzie \u0219i romano-bizantin\u0103 era la acea vreme investigat\u0103 intensiv de c\u0103tre un colectiv ales, alc\u0103tuit din Mihail Zahariade, Gheorghe Poenaru-Bordea \u0219i Florin Topoleanu, cu to\u021bii sub \u201dbagheta\u201d lui Alexandru Suceveanu. Alexandru Barnea era \u0219i el la Murighiol cu noi. Era \u00eens\u0103 ocupat cu o s\u0103p\u0103tur\u0103 de verificare \u00een mica fortifica\u021bie vecin\u0103 de la Cetatea Zaporojenilor\/ Dunav\u0103\u021bu de Jos (Gratiana ?). Am r\u0103mas impresionat de jovialitatea sa, dar iar\u0103\u0219i de r\u0103bdarea \u0219i pasiunea cu care ne-a luat pe fiecare \u00een parte pentru a ne prezenta \u0219i explica cercetarea sa.<\/em><\/p>

Nici nu aveam cum g\u00e2ndi atunci c\u0103 \u00een scurt\u0103 vreme voi ajunge s\u0103 \u00eemi redactez teza de licen\u021b\u0103 (Alogeni \u00een Dobrogea \u00een secolele IV-VI p.Chr.) sub coordonarea sa. Asta se \u00eent\u00e2mpla \u00een 1992 \u0219i i-am fost prim discipol, \u00eentr-o serie lung\u0103 de arheologi ast\u0103zi consacra\u021bi. Era anul c\u00e2nd Alexandru Barnea a venit titular la Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti \u0219i de atunci nu a \u00eencetat s\u0103 o slujeasc\u0103 cu devotament \u0219i \u00een\u021belepciune p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Stau m\u0103rturie dou\u0103 mandate succesive de decan (1996-2004), ani frumo\u0219i pe care colegii \u00eei p\u0103streaz\u0103 \u00een minte cu nostalgie, apoi guvernarea cordial\u0103 a departamentului nostru de istorie antic\u0103 \u0219i arheologie, activitatea sa neobosit\u0103 \u00een \u0218coala Doctoral\u0103 de Istorie p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103. I-am fost student \u0219i coleg mai t\u00e2n\u0103r, am primit sprijin \u0219i sfat bun din parte-i, mi-a f\u0103cut onoarea de a-l seconda \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri \u00een jurii doctorale, ne-am aflat adesea \u00eempreun\u0103 la reuniunile \u0219tiin\u021bifice majore ale ultimelor decenii \u0219i am comb\u0103tut al\u0103turi la prea multe dezbateri aprinse \u00een Comisia Na\u021bional\u0103 de Arheologie, al c\u0103rei pre\u0219edinte \u0219i vicepre\u0219edinte a fost cu onoare \u00eentre 1999-2012. Sit tibi terra levis, Magister! <\/em><\/p>

Ioan Carol Opri\u0219, 8 mai 2020<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

\n
\n
  • \"\"<\/figure><\/li>
  • \"\"<\/figure><\/li><\/ul><\/figure>\n\n\n\n

    Mediul academic rom\u00e2nesc a pierdut un mare specialist \u0219i un suflet de aur, prin plecarea dintre noi a profesorului Alexandru Barnea. Institutul de Studii Avansate pentru Cultura \u0219i Civiliza\u021bia Levantului \u0219i eu personal resim\u021bim dureros aceast\u0103 pierdere \u0219i \u00eei aducem un pios omagiu. S-a num\u0103rat printre sus\u021bin\u0103torii \u00eenfiin\u021b\u0103rii institutului nostru, a fost un colaborator constant \u0219i a reprezentat pentru noi un reper al cunoa\u0219terii riguroase, profunde \u0219i de mare fine\u021be a proceselor istorice generate de contactele culturale. La manifest\u0103rile pe care Institutul a avut onoarea de a-l avea al\u0103turi, prezen\u021ba specialistului \u00een epigrafie, arheologie \u0219i istorie devenea ocazia unor discu\u021bii de o rar\u0103 calitate intelectual\u0103 \u0219i academic\u0103.<\/em><\/p>

    Profesorul Barnea nu era doar un mare erudit, ci un om de o deschidere excep\u021bional\u0103, dornic s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 vasta experien\u021b\u0103 acumulat\u0103 \u00een anii de studii \u0219i de cercet\u0103ri, atent la modul cum se pl\u0103m\u0103desc genera\u021biile tinere din \u0219coala istoric\u0103 \u0219i arheologic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Absolvent al sec\u021biei de Studii Clasice, din cadrul Facult\u0103\u021bii de Litere a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, \u00een 1967, Alexandru Barnea a desf\u0103\u0219urat timp de aproape cinci decenii o intens\u0103 activitate didactic\u0103 \u0219i de cercetare la prestigioase institu\u021bii interne \u0219i interna\u021bionale: Universitatea din Bucure\u0219ti, Institutul de Arheologie \u201dVasile P\u00e2rvan\u201d al Academiei Rom\u00e2ne, Accademia di Romania din Roma, Institutul Rom\u00e2n de la Vene\u021bia, Institutul de Arheologie Oriental\u0103 de la Cairo, Institutul de Arheologie \u0219i Universitatea Evreiasc\u0103 din Ierusalim, Institutul German de Arheologie din Istambul \u0219i Atena.<\/em><\/p>

    Specialist \u00een istorie antic\u0103 \u0219i arheologie clasic\u0103 \u0219i epigrafie greac\u0103 \u0219i latin\u0103, profesorul Barnea acoperea, prin preocup\u0103rile sale, o divers\u0103 arie tematic\u0103 cuprins\u0103 cronologic \u00eentre epocile greac\u0103 arhaic\u0103 (sec. IX-VIII \u00ee. Hr.) \u0219i epoca bizantin\u0103 (sec. VI-VIII d. Hr.). A \u00eentrerpins cercet\u0103ri arheologice sistematice la Dinoge\u021bia, Tropaeum Traiani, Noviodunum, Callatis, Beroe, Histria, T\u00e2rg\u0219orul Nou, Cernavod\u0103, Straja (Canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103), Dunav\u0103\u021bul de Jos, Hatzor. Bun cunosc\u0103tor al limbilor clasice (greaca, latina) \u0219i al ebraicii, st\u0103p\u00e2nea perfect nu mai pu\u021bin de \u0219apte limbi moderne (bulgara, engleza, franceza, germana, italiana, rusa, spaniola). A condus Societatea de Studii Clasice din Rom\u00e2nia (2009-2019), reprezent\u00e2nd-o \u00een organismele interna\u021bionale de profil, iar din 2019 era Pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii Istoricilor Rom\u00e2ni (vicepre\u0219edintele acesteia, din 2002). A fost membru fondator al Institutului Rom\u00e2n de Istorie Recent\u0103, membru al Institutului de Istoria Religiilor al Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, al Societ\u0103\u021bii de Studii Bizantine (din 1995), a sprijinit activitatea de cercetare \u0219i editare a numeroase Institute din Rom\u00e2nia \u0219i reviste de specialite, fiind afiliat la societ\u0103\u021bi interna\u021bionale, precum Societatea de Istorie \u0219i Arheologie Paleocre\u0219tin\u0103 \u201dTeurnia\u201d (Austria), Societatea interna\u021bional\u0103 \u201dEuroclassica\u201d. De asemenea, a condus Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti (ca decan \u00eentre 1996-2004) \u0219i Catedra (actualmente departamentul) de Istorie Antic\u0103, Arheologie \u0219i Istoria artei (\u00eentre 2007-2011) din cadrul aceleia\u0219i Facult\u0103\u021bi.<\/em><\/p>

    Pentru activitatea sa \u0219tiin\u021bific\u0103 deosebit\u0103 a primit \u00eenc\u0103 din 1979 recunoa\u0219terea cuvenit\u0103, prin premiul \u201dVasile P\u00e2rvan\u201d al Academiei Rom\u00e2ne, fiind \u00eencununat cu acordarea Meritului pentru cultur\u0103 \u00een rang de ofi\u021ber, conferit de Pre\u0219eden\u021bia Rom\u00e2niei (2500). Este autorul a peste 150 de studii privitoare la realit\u0103\u021bile epigrafice, economice, social-culturale \u0219i politico-militare ale lumii grece\u0219ti, romane \u0219i bizantine \u00een spa\u021biul pontic \u0219i al Meditaeranei estice \u0219i autor \u0219i coautor al numeroase lucr\u0103ri, tratate de istorie antic\u0103, bizantin\u0103 \u0219i arheologie.<\/em><\/p>

    Ca dasc\u0103l a fost un izvor de cunoa\u0219tere, o minte enciclopedic\u0103, lucid\u0103, organizat\u0103, cu un sim\u021b critic dublat permanent de o deosebit\u0103 modestie. Capacitatea de a judeca global procese istorice complexe era pentru profesorul Barnea marca oric\u0103ri \u00eentreprinderi personale. Dar a fost nu numai savant \u0219i profesor, ci \u0219i o con\u0219tiin\u021b\u0103 civic\u0103 \u0219i un reper moral. \u00cen urm\u0103 cu 30 de ani s-a aflat \u00een primele r\u00e2nduri ale profesorilor de la facult\u0103\u021bile de Geologie, Istorie \u0219i Filologie care au f\u0103cut din Senatul Universit\u0103\u021bii, Liga Studen\u021bilor \u0219i Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii o \u0219coal\u0103 a democra\u021biei.<\/em><\/p>

    O coinciden\u021b\u0103 ce pare a \u021bine de destin face ca plecarea sa dintre noi s\u0103 se petreac\u0103 la 21 de ani dup\u0103 vizita istoric\u0103 a Papei Ioan Paul al II \u2013lea \u00een Rom\u00e2nia, \u00een 7-9 mai 1999. Era prima vizit\u0103 a unui Suveran Pontif al Bisericii Catolice \u00eentr-o \u021bar\u0103 majoritar ortodox\u0103 la 900 de ani dup\u0103 Marea Schism\u0103. Cu cinci ani \u00eenainte, \u00eei povestisem Papei, la Vatican, despre pe\u0219tera care l-a ad\u0103postit \u00een Dobrogea pe Apostolul Andrei. Sanctitatea Sa a \u00een\u021beles dimensiunea simbolic\u0103 care putea lega Scaunul de la Roma al Apostolului Petru de misiunea fratelui s\u0103u, Apostolului Andrei, \u0219i a invocat \u00een discursul s\u0103u de la Bucure\u0219ti cre\u0219tinarea apostolic\u0103 a poporului rom\u00e2n. La Palatul Cotroceni a putut vizita expozi\u021bia despre primele patru secole cre\u0219tine \u00een Dobrogea, preg\u0103tit\u0103 de profesorul Alexandru Barnea.<\/em><\/p>

    Ast\u0103zi, protagoni\u0219tii acelui moment istoric, Papa Ioan Paul al II-lea, Sf\u00e2nt al Bisericii Catolice, \u0219i Preafericitul Patriarh Teoctist sunt \u00een cerul credin\u021bei c\u0103tre care se \u00eendreapt\u0103 acum Alexandru Barnea. Plec\u00e2nd, el ne las\u0103 celor care am r\u0103mas \u0219i celor care vor veni un model de via\u021b\u0103: serviciul credincios. \u00cen anul 2500, c\u00e2nd i-am conferit profesorului Alexandru Barnea Ordinul Na\u021bional Serviciul Credincios \u00een grad de ofi\u021ber, am avut \u00een vedere motivul pentru care am reinstaurat ordinele na\u021bionale fondate de regii Rom\u00e2niei: idealul lor de a crea o elit\u0103 intelectual\u0103 \u0219i moral\u0103 care s\u0103 consolideze identitatea \u0219i demnitatea na\u021bional\u0103.<\/em><\/p>

    Via\u021ba, opera lui Alexandru Barnea \u0219i, de acum \u00eenainte, r\u0103sfr\u00e2ngerea acestora \u00een memoria urma\u0219ilor pot constitui unul din reperele intelectuale \u0219i morale de care, acum, bulversata noastr\u0103 societate are at\u00e2ta nevoie.<\/em><\/p>

    Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103!<\/em><\/p>

    Emil Constantinescu<\/p><\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

    <\/div><\/div>\n\n\n\n

    <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Am aflat cu nespus\u0103 triste\u021be c\u0103 Alexandru Barnea, profesorul \u0219i colegul nostru de at\u00e2\u021bia ani, ne-a p\u0103r\u0103sit \u00een diminea\u021ba zilei de ieri. La fel ca bunul s\u0103u prieten, Alexandru Suceveanu, plecat \u0219i el dintre noi, Alexandru Barnea a urmat studii de Filologie Clasic\u0103, la Universitatea din Bucure\u0219ti. A absolvit \u00een 1967, cu o lucrare de […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":3849,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_crdt_document":"","footnotes":""},"class_list":["post-3852","page","type-page","status-publish","hentry"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/PaobZd-108","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/3852","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3852"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/3852\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3902,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/3852\/revisions\/3902"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/3849"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3852"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}