{"id":10992,"date":"2022-10-13T09:13:59","date_gmt":"2022-10-13T09:13:59","guid":{"rendered":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/?page_id=10992"},"modified":"2022-10-13T09:17:01","modified_gmt":"2022-10-13T09:17:01","slug":"alexandru-avram-1956-2021","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/facultate\/memorie-institutionala\/alexandru-avram-1956-2021\/","title":{"rendered":"Alexandru Avram (1956-2021)"},"content":{"rendered":"\n

(16 septembrie 1956 – 04 august 2021)<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

(credit foto https:\/\/www.arheologi.ro\/arheolog\/alexandru-avram\/<\/a> 05.08.2021)<\/p>\n\n\n\n

\u00cen seara de 4 august, a murit la Histria profesorul de istorie \u0219i epigrafie greac\u0103 Alexandru Avram, cel mai important specialist \u00een domeniu din Rom\u00e2nia \u0219i unul dintre cei mai importan\u021bi speciali\u0219ti la nivel interna\u021bional. Mul\u021bi dintre noi l-au cunoscut \u00een calitate de coleg \u00een cadrul Departamentului de Istorie Antic\u0103, Arheologie \u0219i Istoria Artei din Facultatea de Istorie \u0219i a Departamentului de Filologie Clasic\u0103 din Facultatea de Limbi \u0219i Literaturi Str\u0103ine a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. \u00cenc\u0103 \u0219i mai mul\u021bi l-au cunoscut \u00een calitate de actuali \u0219i fo\u0219ti elevi \u00een s\u0103lile de curs \u0219i pe \u0219antierul arheologic Histria. Probabil c\u0103 nu exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia vreun t\u00e2n\u0103r sau mai pu\u021bin t\u00e2n\u0103r specialist \u00een Antichitatea greco-roman\u0103 care s\u0103 nu \u00eei datoreze m\u0103car o mic\u0103 parte din ceea ce reprezint\u0103 ei ast\u0103zi ca profesioni\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Cei care au avut \u0219ansa s\u0103 audieze cursurile sale de istorie \u0219i epigrafie greac\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul I, semestrul I, p\u0103streaz\u0103 \u00een amintire nu numai excelen\u021ba \u0219tiin\u021bific\u0103 a expunerilor lui, ci mai ales vocea inconfun-dabil\u0103 \u0219i talentul pedagogic extraordinar, o calitate pe care pu\u021bini speciali\u0219ti o au. Interac\u021biunea cu profesorul Alexandru Avram se prelungea de multe ori \u00een afara orelor de curs \u00een lungi discu\u021bii \u00een care se discutau diverse aspecte fine ale istoriei grecilor sau se rememorau \u00eent\u00e2mpl\u0103ri cu haz din lumea arheologiei. Aceea\u0219i interac\u021biune cald\u0103 se men\u021binea pe \u0219antierul arheologic Histria, unde numero\u0219i elevi de-ai s\u0103i au luat primul contact cu arheologia clasic\u0103 sub \u00eendrumarea sa.  Din p\u0103cate, viitorii studen\u021bi ai acestui domeniu vor avea ocazia s\u0103 \u00eel cunoasc\u0103 numai din amintirile noastre \u0219i folosind  \u00een propriile cercet\u0103ri instrumentele de lucru, volumele \u0219i articolele pe care le-a publicat Alexandru Avram \u00een domenii precum istoria, epigrafia \u0219i arheologia greac\u0103, precum \u0219i epigrafia latin\u0103 la Marea Neagra, epigrafia \u0219i arheologia Asiei Mici, epigrafia frigian\u0103, studiul \u0219tampilelor amforice grece\u0219ti, tratatele dintre Roma \u0219i comunit\u0103\u021bile elenistice.<\/p>\n\n\n\n

Alexandru Avram a fost licen\u021biat al Facult\u0103\u021bii de Istorie, Universitatea din Bucure\u0219ti (1976-1980), doctor \u00een istorie (1992) cu teza <\/em>\u0218tampilele amforice thasiene de la Histria (conduc\u0103tor \u0219tiin\u021bific Petre Alexandrescu). Din 2002, era profesor de istoria Greciei antice la Universitatea din Le Mans (Fran\u021ba)<\/em>, continu\u00e2ndu-\u0219i \u0219i activitatea \u00eenceput\u0103 \u00eenc\u0103 din 1983 la Institutul de Arheologie <\/em>Vasile P\u00e2rvan al Academiei Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti (cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific I din 1999). \u00centre 1997 \u0219i 2001 a fost profesor, titular al cursului de Istorie a Greciei Antice la Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, \u0219i membru al \u0218colii Doctorale a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti p\u00e2n\u0103 \u00een 2021. A colaborat la cele mai importante proiecte interna\u021bionale de epigrafie greac\u0103 \u0219i istoria \u0219i arheologia coloniilor grece\u0219ti : <\/em>L\u2019Ann\u00e9e \u00e9pigraphique, Supplementum Epigraphicum Graecum, Lexicon of Greek Personal Names, Copenhagen Polis Center. Printre premiile primite, se num\u0103r\u0103 Premiul <\/em>Gustave Mendel al Acad\u00e9mie des Inscriptions et Belles-Lettres (1998) \u0219i Premiul <\/em>Vasile P\u00e2rvan al Academiei Rom\u00e2ne (1998). Din 2001, a fost membru corespondent al Institutului Arheologic German. A fost profesor invitat la mai multe universit\u0103\u021bi europene \u0219i director de studii invitat la <\/em>\u00c9cole Pratique des Hautes-\u00c9tudes (Paris 2002). Din 1977, a participat la s\u0103p\u0103turile de pe \u0219antierul arheologic Histria. A publicat 9 c\u0103r\u021bi (unele \u00een colaborare) printre care se num\u0103r\u0103 cele mai importante contribu\u021bii din ultimii 20 de ani<\/em> la seria <\/em>Inscriptions grecques et latines de la Scythie Mineure, a fost editor al unui num\u0103r important de volume \u0219i a publicat peste 200 de articole de specialitate.<\/p>\n\n\n\n

https:\/\/univ-lemans.academia.edu\/AlexandruAvram<\/a><\/p>\n\n\n\n

https:\/\/www.arheologi.ro\/arheolog\/alexandru-avram\/<\/a>   <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(16 septembrie 1956 – 04 august 2021) (credit foto https:\/\/www.arheologi.ro\/arheolog\/alexandru-avram\/ 05.08.2021) \u00cen seara de 4 august, a murit la Histria profesorul de istorie \u0219i epigrafie greac\u0103 Alexandru Avram, cel mai important specialist \u00een domeniu din Rom\u00e2nia \u0219i unul dintre cei mai importan\u021bi speciali\u0219ti la nivel interna\u021bional. Mul\u021bi dintre noi l-au cunoscut \u00een calitate de coleg […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":3849,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_crdt_document":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"footnotes":""},"class_list":["post-10992","page","type-page","status-publish","hentry"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/PaobZd-2Ri","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/10992","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10992"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/10992\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10998,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/10992\/revisions\/10998"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/3849"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10992"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}