{"id":107,"date":"2018-10-26T13:35:25","date_gmt":"2018-10-26T13:35:25","guid":{"rendered":"http:\/\/newhis.bucharest.university\/?page_id=107"},"modified":"2024-09-09T11:48:43","modified_gmt":"2024-09-09T11:48:43","slug":"istoric","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/facultate\/istoric\/","title":{"rendered":"Istoric"},"content":{"rendered":"\n

Studiile \u00een domeniul istoriei la Universitatea Bucure\u015fti\u00a0<\/strong>dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 de la crearea acesteia ca institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior, prin decretul din 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Primele cursuri, organizate \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Litere, Drept \u015fi Filosofie, aveau ca tem\u0103 studierea antichit\u0103\u0163ilor \u015fi a patrimoniului arheologic. Subiectele s-au multiplicat \u00een timp, iar \u015ftiin\u0163ele istorice au fost reprezentate mai bine de un secol \u00een universitatea bucure\u015ftean\u0103 prin personalit\u0103\u0163i majore a le culturii rom\u00e2ne\u015fti. Nicolae Iorga, Vasile P\u00e2rvan, Dimitrie Onciul, Ioan Bogdan, Gheorghe Br\u0103tianu, Andrei O\u021betea, Mihail Berza, Emil Condurachi, Ion Nestor, Dionisie Pippidi, Constantin C. Giurescu<\/strong> sunt numai o parte dintre cei care au fondat \u015fi au \u00eembog\u0103\u0163it tradi\u0163ia studiilor istorice \u00een aceast\u0103 institu\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1890, catedra de Istoria Rom\u00e2nilor\u00a0\u015fi a literaturii rom\u00e2ne a fost scindat\u0103 \u00een vederea asigur\u0103rii coeren\u0163ei pred\u0103rii celor dou\u0103 discipline. Dup\u0103 o perioad\u0103 de c\u0103ut\u0103ri \u015fi repozi\u0163ion\u0103ri, \u00een 1903, catedra de istoria Rom\u00e2nilor era consolidat\u0103. Totodat\u0103, ap\u0103reau noi catedre care au diversificat studiul istoriei: Catedra de Arheologie (din 1877), Catedra de Istorie antic\u0103 universal\u0103 \u015fi epigrafie (1882), Catedra de Bizantinologie (din 1915), Catedra de Arheologie preistoric\u0103 (1927), care a fuzionat \u00een urma legii de ra\u0163ionalizare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din 4 noiembrie 1938 cu Catedra de Arheologie, Catedra de Istorie a slavilor de r\u0103s\u0103rit (1932), Catedra de Istoria popoarelor balcanice cu privire special\u0103 la rom\u00e2nii din sudul Dun\u0103rii (1942), Catedra de Istorie diplomatic\u0103 (1943) \u015fi Catedra de Istorie economic\u0103 (1947). <\/p>\n\n\n\n

Situa\u0163ia pred\u0103rii academice a \u015ftiin\u0163elor istorice a cunoscut o dezvoltare excep\u0163ional\u0103 \u00een preajma Primului R\u0103zboi Mondial \u015fi mai ales \u00een perioada interbelic\u0103, \u00een contextul dezvolt\u0103rii cunoscute de istoriografia rom\u00e2neasc\u0103, care se remarc\u0103 printr-o succesiune de istorici rom\u00e2ni remarcabili:\u00a0Dimitrie Onciul, Ioan Bogdan, Nicolae Iorga, Vasile P\u00e2rvan, Constantin C. Giurescu, Gheorghe Br\u0103tianu\u00a0<\/strong>(1940-1947).<\/em>\u00a0Temele predate s-au diversificat \u015fi ele, \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een teme de interes la nivel european.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen perioada 1948-1950, istoria a putut fi studiat\u0103 \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de istorie-geografie. \u00cen 1950 Facultatea de Istorie se desp\u0103r\u0163ea de vecina sa, geografia \u015fi se \u00eent\u0103rea prin constituirea unei catedre de arhivistic\u0103 compus\u0103 din profesorii desfiin\u0163atului Institut de arhivistic\u0103, bibliologie \u015fi muzeografie. Anii de dup\u0103 1950 sunt marca\u0163i de mari nume \u00een r\u00e2ndul profesorilor care au predat aici:\u00a0Mihail Berza, Emil Condurachi, Ion Nestor, Dionisie Pippidi, Andrei O\u0163etea, Aurelian Sacerdo\u0163eanu.<\/strong> Facultatea a fost organizat\u0103 ca entitate distinct\u0103 \u00een 1950 \u0219i restabilit\u0103 apoi \u00een 1990 dup\u0103 ce fusese unificat\u0103 cu filosofia \u00een anii 1977-1989.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce \u00een iunie 1975, \u00een componen\u0163a Facult\u0103\u0163ii de Istorie au intrat Institutul de Istorie \u201eN. Iorga\u201d<\/strong>. Institutul de Arheologie \u015fi Institutul de Studii Sud-Est Europene<\/strong>, \u00een 1977, Facultatea trecea printr-un nou experiment organizatoric, fuzion\u00e2nd cu Facultatea de Filosofie. Anul universitar 1979-1980 consemneaz\u0103 pentru sec\u0163ia istorie a noii facult\u0103\u0163i dou\u0103 catedre: catedra de istoria Rom\u00e2niei \u015fi catedra de istorie universal\u0103, pentru ca \u00een anul universitar 1989-1990 s\u0103 mai func\u0163ioneze o unic\u0103 catedr\u0103 de istoria Rom\u00e2niei \u015fi istorie universal\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 1990<\/strong>\u00a0programele facult\u0103\u0163ii au devenit mai variate, at\u00e2t la nivel de\u00a0licen\u0163\u0103 c\u00e2t \u015fi la cel masteral.<\/strong>\u00a0La sec\u0163ia tradi\u0163ional\u0103 de Istorie<\/strong> s-au ad\u0103ugat specializ\u0103rile\u00a0Istoria Artei \u015fi Rela\u0163ii Interna\u0163ionale \u015fi Studii Europene<\/strong>. Studiile de master s-au dezvoltat continuu, iar \u00een 2008 au fost acreditate nou\u0103 direc\u0163ii de master \u00een sistemul Bologna. \u00cen ciclul al treilea studiile sunt organizate \u00een cadrul \u015ecolii doctorale. Dintre direc\u021biile ilustrate de istoricii Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti se cuvin remarcate \u00een mod deosebit studiile de istoriografie, istoria ideilor \u0219i mentalit\u0103\u021bilor colective, cu importante aplica\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te deconstruc\u021bia ideologiilor moderne \u0219i contemporane, precum \u0219i cercet\u0103rile de istoria rela\u021biilor interna\u021bionale. \u00cen acest moment Facultatea de Istorie include cel mai mare num\u0103r de specializ\u0103ri pe care le-a propus de-a lungul \u00eentregii sale existen\u0163e, unele cursuri fiind unice \u00een mediul universitar rom\u00e2nesc. \u00cen prezent facultatea are num\u0103rul cel mai mare de studen\u0163i de toate gradele \u015fi formele de studii din istoria sa.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Studiile \u00een domeniul istoriei la Universitatea Bucure\u015fti\u00a0dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 de la crearea acesteia ca institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior, prin decretul din 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Primele cursuri, organizate \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Litere, Drept \u015fi Filosofie, aveau ca tem\u0103 studierea antichit\u0103\u0163ilor \u015fi a patrimoniului arheologic. Subiectele s-au multiplicat \u00een timp, iar \u015ftiin\u0163ele istorice au […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":12,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_crdt_document":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"footnotes":""},"class_list":["post-107","page","type-page","status-publish","hentry"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/PaobZd-1J","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/107","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/107\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15800,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/107\/revisions\/15800"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/12"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/istorie.unibuc.ro\/facultate\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}