Pozitia membrilor comunitatii academice a Facultatii de Istorie - Universitatea din Bucuresti in legatura cu planurile-cadru pentru invatamantul gimnazial

Comunitatea academică a Facultății de Istorie din cadrul Universității din București urmărește cu interes dezbaterile generate de cele trei proiecte de planuri-cadru pentru învățământul gimnazial propuse de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și Institutul de Științe ale Educației.

Din analiza materialelor prezentate spre dezbatere se observă că, din păcate, în toate cele trei proiecte de plan-cadru, Ariei curriculare III (”Om și societate”) îi sunt repartizate mai puţin de 20% din totalul de ore. Această sub-reprezentare vine în directă contradicţie cu scopurile educaţiei prevăzute în Legea Educaţiei Naţionale, în care integrarea socială şi formarea unei concepţii de viaţă bazate pe valorile umaniste sunt considerate esenţiale. De aceea, credem că o creştere a numărului de ore repartizate acestei arii curriculare ar putea asigura atingerea obiectivelor educative prevăzute în Lege. Prin urmare, apreciem că ariei curriculare „Om şi societate” ar trebui să-i revină minim 5-6 ore în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a şi 6-7 ore în clasa a VIII-a. Plecând de la această modificare, propunem ca disciplinei Istorie să-i fie alocate 2 ore pe săptămână, de la clasa a V-a până la clasa a VIII-a.

În acest moment, disciplina Istorie dispune de o singură oră pe săptămână în învățământul gimnazial, iar propunerile înaintate spre dezbatere nu rezolvă nevoia de formare asigurată de această disciplină. Dezechilibrul creat, spre exemplu, de alocarea pentru disciplina Istorie a câte 2 ore la clasele a V-a și a VIII-a și de câte 1 oră la clasele a VI-a și a VII-a în proiectul 3 elimină ideea de coerență pe verticală a învățării, ceea ce ar trebui să constituie un principiu de bază al acestor planuri-cadru. De asemenea, aceste propuneri creează discrepanțe între numărul de ore alocate și programa școlară, respectiv manuale, care au fost gândite pentru 2 ore pe săptămână, influențând în mod negativ calitatea actului didactic.

De aceea, considerăm ca un demers necesar alocarea de 2 ore pe săptămână disciplinei Istorie, în baza următoarelor argumente:

  • creșterea numărului disciplinelor studiate în gimnaziu de către elevi a fragmentat cunoașterea și nu permite o sistematizare și continuitate în învățare. Un număr mai mic de discipline și un set mai larg de conținuturi și competențe ar putea asigura necesara transdisciplinaritate;
  • programa şcolară trebuie să respecte şi să ducă la îndeplinire scopurile educaţiei, evidenţiate în Legea Educației Naționale la articolul 4 astfel: b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate; d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural; e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural;
  • disciplina Istorie asigură formarea de competențe mai largi din domeniile social și cultural și permite elevilor înțelegerea și asumarea identității locale, regionale, naționale sau universale pentru o mai bună comunicare interculturală, pentru înțelegerea contextului geo-politic actual, așadar pentru un proces de învățare integrată a elevilor;
  • Istoria asigură un cadru mental care permite elevilor să aibă o perspectivă diacronică asupra omului şi societăţii;
  • cunoaşterea istorică este esenţială în definirea identităţii elevilor, printr-o asumare armonioasă a identităţii locale sau regionale, a celei naţionale şi a celei europene.
  • într-o societate contemporană în care tensiunile inter-culturale sunt tot mai prezente, cunoaşterea istoriei diverselor grupuri culturale constituie una din premisele absolut necesare dialogului.

Considerăm că analiza atentă a structurii planului de învăţământ gimnazial poate evita consecinţele nefavorabile pe termen lung ale unei programe şcolare care nu corespunde cerinţelor educaţionale contemporane. Introducerea a două ore de istorie la ciclul gimnazial ar fi, în această perspectivă, una dintre deciziile luate în favoarea elevului.